Consiliul Județean Galați anunță organizarea unui amplu traseu cultural cu acces gratuit la toate cele opt muzee aflate în subordinea instituției, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, programat sâmbătă, 23 mai, la Galați.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, publicul va avea acces gratuit la muzee de artă, istorie, științele naturii, etnografie și folclor, unde vor fi organizate expoziții speciale, ateliere creative, spectacole de teatru și dans contemporan.

Punctul central al programului va fi la Muzeul de Artă Vizuală Galați, deschis între orele 18:00 și 01:00, unde va fi prezentată, în premieră națională, o expoziție temporară cu 12 gravuri semnate de Rembrandt, provenite din colecțiile Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”.

De asemenea, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” va organiza vernisaje, expoziții dedicate istoriei navale, reconstituiri istorice și prezentări de uniforme militare în cele patru secții ale sale, inclusiv la Casa „Cuza Vodă” și Casa Colecțiilor – „Farmacia Ținc”.

La Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, vizitatorii vor putea participa la activități interactive în cadrul Acvariului și Observatorului Astronomic, unde vor avea loc observații astronomice cu ajutorul telescoapelor.
Programul include și vizite la Muzeul Satului „Petru Caraman” și Muzeul Zonei Pescărești din Pădurea Gârboavele, unde publicul va putea descoperi gospodării tradiționale și aspecte ale vieții rurale din sudul Moldovei.
Evenimentul este organizat de Muzeul de Artă Vizuală Galați, cu sprijinul AFCN și în parteneriat cu Consiliul Județean Galați și Primăria municipiului Galați.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a participat la Conferința Regională „Idei care construiesc viitorul”, organizată de Patronatul Societăților din Construcții Galați, unde au fost discutate strategiile de investiții și dezvoltare ale județului.

În cadrul evenimentului, șeful administrației județene a subliniat importanța parteneriatului dintre autoritățile publice și mediul de afaceri pentru dezvoltarea socio-economică a județului Galați.
Potrivit lui Costel Fotea, din bugetul de 2,06 miliarde de lei al Consiliului Județean Galați pentru anul 2026, aproximativ 86% este direcționat către investiții și proiecte de dezvoltare. Acestea vizează modernizarea infrastructurii de transport, construirea de noi spitale, extinderea unităților de învățământ și reabilitarea unor obiective importante pentru comunitate.

Președintele CJ Galați a arătat că investițiile din sectorul construcțiilor contribuie direct la dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea calității vieții pentru locuitorii județului.
La finalul conferinței, Costel Fotea a felicitat Patronatul Societăților din Construcții pentru cei 25 de ani de activitate și pentru contribuția la modernizarea regiunii

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că procesul de implementare a programului SAFE continuă, însă negocierile cu partenerii industriali europeni sunt marcate de verificări tehnice și juridice complexe, menite să protejeze interesele de securitate ale României.

Potrivit reprezentanților ministerului, în ultimele săptămâni au avut loc discuții intense cu companii din state membre ale Uniunii Europene pentru identificarea celor mai bune soluții de înzestrare a Armatei României și pentru susținerea industriei naționale de apărare.

Oficialii MApN subliniază că procesul de negociere pentru contractele de achiziție este unul de mare complexitate și presupune verificarea conformității tehnice a ofertelor, precum și armonizarea clauzelor juridice și financiare. În unele situații, operatorii economici și-au exprimat rezerve față de anumite cerințe tehnice formulate de partea română sau față de condițiile contractuale impuse pentru protejarea intereselor statului.

„Obiectivul principal nu este semnarea unor contracte într-un termen arbitrar, ci încheierea unor acorduri sustenabile, echilibrate și avantajoase pentru România”, transmit reprezentanții ministerului.

MApN avertizează că acceptarea unor condiții insuficient protejate sau a unor soluții tehnice care nu răspund integral nevoilor operaționale ar putea genera riscuri pe termen lung atât pentru capacitatea de apărare, cât și pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice.

În acest context, eventualele întârzieri în calendarul de contractare sunt prezentate de minister drept rezultatul unui proces riguros de negociere și evaluare, nu ca o renunțare la obiectivele programului SAFE.

Instituția precizează că va continua dialogul cu partenerii industriali și va utiliza toate mecanismele legale disponibile pentru identificarea celor mai eficiente soluții pentru Armata României. Totodată, ministerul promite că va informa transparent opinia publică despre evoluția programelor de înzestrare, în limitele impuse de protecția informațiilor clasificate și de regulile specifice achizițiilor din domeniul apărării.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi lansarea unui nou pachet de reformă în sistemul medical, care prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor, organizarea mai flexibilă a acestora și o nouă metodologie de repartizare a paturilor la nivel județean.

Reforma este construită pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce modificări majore în funcționarea sistemului sanitar.
Principala schimbare vizează finanțarea spitalelor. Potrivit Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unitățile medicale vor fi finanțate în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, fără a se mai ține cont de numărul de paturi existente.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.
Noul mecanism elimină sistemul prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate medicală intensă și cazuri complexe.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că măsura va stimula spitalele să trateze mai mulți pacienți și să crească eficiența serviciilor medicale.
În paralel, Ministerul Sănătății va adopta alte două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secțiile spitalicești vor putea fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent.

De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite o distribuție mai echilibrată a resurselor medicale, în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea asupra serviciilor de sănătate.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după aplicarea noii metodologii, 98,19% dintre spitale vor beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025.
Ministrul interimar al Sănătății a precizat că măsurile nu vor afecta calitatea serviciilor medicale și nici accesul pacienților la îngrijire, ci urmăresc crearea unui sistem medical mai eficient și mai adaptat nevoilor populației.

Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat joi că mai multe proiecte de construcţie a spitalelor finanţate prin PNRR sunt afectate de întârzieri administrative şi lipsa unor hotărâri de guvern necesare pentru continuarea lucrărilor şi decontarea cheltuielilor.

Potrivit ministrului, opt obiective de investiţii – şase spitale şi două centre de formare profesională – necesită fie reaprobarea indicatorilor tehnico-economici prin hotărâri de guvern, fie soluţii urgente de finanţare şi administrare.

„Există unele întârzieri şi depăşiri financiare care necesită intervenţii urgente. Din păcate, am constatat că o serie de hotărâri de guvern care trebuiau emise nu sunt încă promovate de Ministerul Sănătăţii”, a afirmat Cseke Attila într-o conferinţă de presă.

El a precizat că necesarul suplimentar de finanţare pentru finalizarea celor şase spitale şi a celor două centre se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de lei din bugetul naţional, fonduri care nu sunt prevăzute în prezent în bugetul Ministerului Sănătăţii.

Ministrul a dat ca exemplu Spitalul Marius Nasta, unde lucrările au ajuns la un stadiu de execuţie de aproximativ 80%, însă constructorul a suspendat activitatea din cauza facturilor neachitate.

„Sunt emise facturi în valoare de 150 de milioane de lei care nu pot fi achitate, pentru că nu există hotărârile de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, pentru finalizarea investiţiei de la „Marius Nasta” este necesară o finanţare suplimentară de peste 500 de milioane de lei.

Cseke Attila a mai afirmat că situaţii similare există şi la proiectele din Bistriţa şi Târgu Mureş, unde este probabil necesară reaprobarea indicatorilor tehnico-economici, precum şi la investiţiile de la Neurochirurgie Cluj, Spitalul „Agrippa Ionescu” şi Spitalul Judeţean Constanţa.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, joi, condamnarea lui Mario Iorgulescu la 8 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul accidentului rutier mortal produs în 2019.

Instanța supremă a contopit mai multe pedepse primite de acesta: 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă, 2 ani pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru complicitate la lipsire de libertate într-un alt dosar.

„Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (...), urmând ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 8 luni închisoare”, se arată în minuta deciziei pronunțate de ÎCCJ.

Totodată, instanța a dispus interzicerea, pentru o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei, a mai multor drepturi, printre care dreptul de a conduce vehicule și dreptul de a ocupa funcții publice.

Dosarul are la bază accidentul rutier produs în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2019. Potrivit anchetatorilor, Mario Iorgulescu conducea în București cu viteze de peste 140 km/h, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei. Acesta ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului și a intrat în coliziune frontală cu un alt autoturism, al cărui șofer a murit pe loc.

După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat în Italia și nu a fost audiat direct de procurori sau judecători pe parcursul procesului.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să convoace o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea viitorului premier și formarea Guvernului.
Întrebat, într-o conferință de presă, când crede că va exista o variantă de premier din partea șefului statului și dacă ar putea avea loc noi negocieri la Cotroceni, liderul social-democrat a afirmat că acest scenariu este foarte probabil.

„Cred că da. Cred că va mai fi o rundă de negocieri. Nu avem în acest moment, cum să spun, o adresă de la administrația prezidențială cum că s-ar relua”, a declarat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a precizat că, din punctul său de vedere, consultările desfășurate în această săptămână au avut rolul de a clarifica pozițiile și condițiile fiecărui partid implicat în negocieri.

„Eu, cum am perceput discuțiile și consultările din această săptămână, am mai spus. Mie mi s-a părut că domnul președinte și echipa domniei sale au strâns constrângerile pe care le are fiecare partid, adică acele linii roșii și încearcă să găsească o soluție pe care probabil o să o propună la runda a doua de consultări”, a afirmat liderul PSD.

Sorin Grindeanu a adăugat că se așteaptă ca următoarea etapă a negocierilor să vină și cu o propunere concretă privind formula de guvernare și viitorul premier.
„De aceea mă aștept să existe această a doua rundă”, a mai spus liderul social-democrat.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat pregătirea unor scheme de ajutor pentru fermieri, în contextul creșterii costurilor generate de scumpirea combustibililor, în special a motorinei.

Potrivit oficialului, două dintre cele mai afectate domenii sunt sectorul creșterii porcilor și cel al producției de lapte, pentru care Ministerul Agriculturii pregătește sprijin financiar în baza cadrului european temporar de ajutoare de stat.
Ministerul estimează un necesar de peste 350 de milioane de lei pentru cele două scheme de sprijin, însă acordarea ajutoarelor depinde de identificarea resurselor financiare și de adoptarea actelor normative necesare.

În cazul crescătorilor de bovine, sprijinul ar putea depăși 50 de euro pentru fiecare animal, în timp ce în sectorul suin sunt prevăzute aproximativ 12 euro pentru porcii destinați îngrășării și minimum 13 euro pentru scroafe.
„Sunt două sectoare care se confruntă cu o situație dificilă pe piață, sectorul porc și sectorul de lapte”, a declarat Tánczos Barna, precizând că măsurile urmăresc compensarea parțială a costurilor suplimentare generate de creșterea prețurilor la motorină.
Totodată, Ministerul Agriculturii pregătește reluarea programului „creditul fermierului”, prin care statul ar urma să subvenționeze dobânzile și să garanteze 80% din valoarea creditelor acordate fermierilor.
Potrivit ministrului, fermierii vor putea opta între un sprijin de până la 50.000 de euro sau compensarea a 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea combustibilului.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat dur joi pe premierul interimar Ilie Bolojan, în disputa privind proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni de la Doicești.

Liderul social-democrat a susținut că șeful Executivului interimar nu ar trebui să pună sub semnul întrebării proiecte strategice și a avertizat asupra impactului asupra companiei Nuclearelectrica și asupra relației cu Statele Unite.

„Trebuie să înțeleagă că este un premier demis care nu poate pune în discuție parteneriate strategice (...) totodată slăbește poziția unei companii strategice și acest lucru se vede la Bursă”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a afirmat că declarațiile lui Ilie Bolojan riscă să afecteze inclusiv parteneriatul strategic dintre România și SUA.
„Trebuie să înceteze și să înțeleagă că (mai stă la Guvern n.r.) câteva zile, nu are dreptul să facă lucruri de acest tip (...) Proiecte de acest tip nu pot fi aruncate la coș (...) Mi se pare că în acest moment domnul Bolojan face mai mult decât să arunce în aer un proiect strategic (...) aruncă în aer un parteneriat strategic”, a mai spus Grindeanu, precizând că finanțarea proiectului nu provine din surse bugetare.

Reacția liderului PSD vine după declarațiile făcute miercuri seară de Ilie Bolojan la B1 TV, când premierul interimar a afirmat că proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești are „probleme serioase” de fezabilitate.
Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA despre situația proiectului și a indicat conducerea Nuclearelectrica drept responsabilă pentru modul în care au fost gestionate fondurile alocate.
„Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent”, a declarat Ilie Bolojan.

Echipele noastre curăță #periodic locurile de joacă pentru copii și bazele sportive din Sectorul 3.

Spălăm echipamentele, terenurile, zonele de joacă, tot ce se murdărește de la praf, poluare și utilizare zilnică.

În sezonul cald, când copiii și tinerii petrec mai mult timp afară, curățenia regulată e importantă, a mai declarat primarul Sectorului 3