Un sondaj realizat în cadrul Barometrului INSCOP Research arată cum se raportează românii la principalele state și organizații internaționale, în funcție de nivelul de încredere și percepția asupra relațiilor bilaterale.

Pe primele locuri în clasamentul statelor percepute drept prietenoase se află Germania (71,8%), Republica Moldova (71,1%) și Franța (70,8%). În cazul Germaniei, peste jumătate dintre respondenți (53,9%) o consideră „destul de prietenoasă”, iar 17,9% o văd ca „foarte prietenoasă”. Situații similare se înregistrează și în cazul Moldovei și Franței, unde majoritatea covârșitoare a răspunsurilor indică o percepție pozitivă.

Uniunea Europeană este, de asemenea, evaluată favorabil de 68,9% dintre români, în timp ce Statele Unite ale Americii întrunesc o cotă de încredere de 61,9%. Turcia este percepută ca prietenoasă de 67,3% dintre respondenți.

La mijlocul clasamentului se află China (52,7%) și Ungaria (51,1%), ambele cu niveluri moderate de încredere, dar și cu procente semnificative de percepție negativă.

Ucraina reprezintă cel mai polarizant caz din sondaj: 48,3% dintre români o consideră o țară prietenoasă, în timp ce 46,9% au o opinie negativă.

La polul opus, Rusia este statul cu cea mai slabă percepție în rândul românilor. Doar 19,3% o consideră prietenoasă, în timp ce 75,5% o percep negativ. Dintre aceștia, 45,6% o văd „deloc prietenoasă”, iar 29,9% „nu prea prietenoasă”.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, arată că România rămâne ancorată în spațiul occidental, însă există diferențe semnificative între categoriile sociale și electorale. Potrivit acestuia, Republica Moldova este percepută mai degrabă ca un spațiu identitar apropiat decât ca un stat străin, iar Rusia continuă să fie respinsă majoritar în societatea românească.

Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI, având o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră respectă calendarul stabilit pentru programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, iar Parlamentul urmează să voteze ultima componentă necesară pentru semnarea contractelor.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment dedicat securității regionale și cooperării în zona Mării Negre și a Balcanilor.

Potrivit șefului statului, termenul-limită pentru semnarea contractelor este 31 mai, iar România se află „în grafic” cu toate procedurile necesare. Nicușor Dan a precizat că mai este nevoie doar de votul Parlamentului pentru ultima componentă a programului, care vizează inclusiv proiecte de infrastructură duală și mobilitate militară gestionate de Ministerul Transporturilor.

Președintele a afirmat că programul SAFE va aduce investiții importante în România și va susține dezvoltarea industriei de apărare. Aproximativ 60% din contractele semnate pe componenta militară ar urma să genereze producție în țară, ceea ce înseamnă investiții estimate la circa 13 miliarde de euro.

Totodată, Nicușor Dan a subliniat că angajamentele României privind creșterea cheltuielilor pentru apărare vor fi respectate indiferent de contextul politic sau electoral, acestea fiind tratate drept prioritate în construcția bugetului pentru anul 2026.

Ministerul Apărării Naționale precizează că diferențele de preț dintre programul SAFE și oferta Damen Galați sunt generate de echipamentele și sistemele suplimentare incluse în configurația aprobată pentru navele destinate Forțelor Navale Române.

Potrivit ministerului, comparațiile prezentate în spațiul public sunt „irelevante”, întrucât oferta Damen vizează alte produse decât cele incluse în programul SAFE.

MApN susține că proiectul constructiv propus de companie, respectiv nava de tip MOPV 2600, nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă prevăzute în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin.

Ministerul mai arată că în articolele apărute recent au fost comparate prețurile comunicate de Damen pentru patru nave cu valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE – Nava de patrulare maritimă și Vedeta de intervenție pentru scafandri – fără a se ține cont de nivelul diferit de echipare și de specificațiile tehnice stabilite de Forțele Navale Române.

Potrivit MApN, oferta transmisă de Damen în anul 2025 nu includea mai multe sisteme esențiale, aspect care s-a reflectat în prețul prezentat de companie. Printre echipamentele care nu figurau în ofertă se numără sistemul de conducere a focului, aparatura de detecție CBRN, sonar de chilă, sistemul de comandă și control al navei (CMS) în configurație completă, sistemul de apărare apropiată a navei (CIWS), sistemele de contramăsuri termale, radar și antitorpilă, sistemul de rachete pentru apărarea antiaeriană (RAM), precum și sistemul de lansare torpile.

Toate aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică aprobată pentru programul SAFE, iar costurile lor se regăsesc în valoarea aprobată de Parlament, precizează ministerul.

Reprezentanții MApN au mai transmis că oferta Damen a fost analizată comparativ în anul 2025 și în procesul de luare a deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, context în care decizia adoptată de autorități a fost justificată prin cerințele operaționale și tehnice ale Forțelor Navale.

Această investiție reprezintă un pas concret în direcția modernizării administrației publice și a îmbunătățirii relației dintre instituțiile statului și cetățean.

Mesajul transmis a fost unul de susținere pentru comunitate, prefectul punctând că eforturile depuse prin acest parteneriat demonstrează cum se pot aduce schimbări reale și benefice, asigurând cetățenii că noua instituție va servi cu profesionalism și responsabilitate.

Noul Centru Local Suplimentar Mihăilești și-a început activitatea imediat după inaugurare, fiind pregătit să preia solicitările privind regimul permiselor și înmatricularea vehiculelor conform programului afișat la sediul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Giurgiu și pe site-ul oficial al Instituției Prefectului Județului Giurgiu.

Astăzi am semnat contractul pentru achiziția celor 64 de autogunoiere — lot câștigat de Grupul Grădinariu prin licitație publică, în valoare de peste 10 milioane de euro, parte esențială a proiectului „Extindere colectare separată a deșeurilor municipale”.

În doar câteva luni, ADI ECOO 2009 SA va începe să opereze cu aceste utilaje moderne, care vor deservi comunitățile din județ, contribuind la un sistem de colectare mai eficient, curat și sustenabil.

Cele 64 de autogunoiere fac parte dintr-un proiect amplu, derulat de Consiliul Județean Ialomița împreună cu Administrația Fondului pentru Mediu, care include:

- 21 utilaje - în licitație

- 1.222 containere - urmează să semnăm contractul

- 185.991 pubele și recipiente pentru colectare separată - 90.000 pubele deja livrate către UAT-uri

Valoare totală a investiției: peste 22 milioane de euro

Administrația din Prahova continuă demersurile pentru fluidizarea traficului în una dintre cele mai aglomerate zone de acces din municipiul Ploiești, prin proiectul de lărgire la patru benzi a DJ 129, la ieșirea spre Strejnic și DN1.

În acest an au fost aprobați indicatorii tehnico-economici și documentația aferentă fazei de Studiu de Fezabilitate, proiectul intrând astfel în etapa de pregătire pentru execuție.

Investiția vizează extinderea carosabilului la patru benzi, realizarea de trotuare, piste pentru biciclete, iluminat public și sisteme moderne de colectare a apelor pluviale. Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 10 milioane de lei.

Deși este vorba despre un tronson relativ scurt, zona reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de congestie rutieră din jurul municipiului Ploiești, influențând direct circulația către DN1 și Centura de Vest.

Am semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor – Obiectiv Instalație de Tratare Deșeuri Colectate Separat și Centru de Aport Voluntar Șotânga”, în valoare de peste 618.000.000 de lei – cea mai mare investiție realizată la nivel județean în acest domeniu.

Prin această investiție, vom realiza o instalație de tratare a deșeurilor colectate separat, vom reduce semnificativ cantitățile care ajung la depozitare și vom asigura dâmbovițenilor un sistem clar și eficient de colectare.

Acest proiect va genera creștere economică, locuri de muncă și noi oportunități de investiții, contribuind pe termen lung la dezvoltarea județului.

Cu ocazia celebrării Zilei Europei, Centrul Europe Direct Argeș din cadrul Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș a organizat un Târg de inițiative și proiecte educaționale, aducând în atenția publicului acțiuni-cheie dedicate comunităților locale, proiecte cu impact real, putere de exemplu și capacitate de replicare pentru toți cei care își doresc să contribuie la dezvoltarea comunității.
La eveniment au participat reprezentanți ai: EURES – rețeaua europeană a locurilor de muncă, Politehnicii București - Centrul Universitar Pitești, Alianței Franceze, precum și licee și colegii care au câștigat și implementat proiecte prin programul european Erasmus+, din județul Argeș, dar și asociații precum:
Asociația de Inițiere în Robotică și IT / Aso Irobo It & FTC Team 4D Robotics #18160 RO126, Asociația pentru Implicarea Comunității în Acțiuni Realizabile- Costești, Asociația ICAR Costești-Proiecte Erasmus Tineret-You.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea bugetului județului pentru 2026, în valoare de peste 2,06 miliarde de lei, din care 1,78 miliarde de lei, echivalentul a 86% din total, sunt destinate proiectelor de dezvoltare.

Conform lui Costel Fotea, fondurile vor fi alocate pentru investiții în infrastructură rutieră, spitale, școli, cultură, sport, proiecte de mediu și susținerea mediului de afaceri.
Președintele Consiliului Județean a precizat că bugetul destinat dezvoltării este cu 169 de milioane de lei mai mare față de anul precedent și reprezintă cel mai ridicat nivel al investițiilor de la preluarea mandatului. Totodată, pentru prima dată, bugetul total al județului a depășit pragul de 2 miliarde de lei.

Potrivit datelor prezentate, cheltuielile de funcționare au fost menținute la un nivel relativ constant, în pofida creșterii costurilor generale. Ponderea acestora în bugetul județean a scăzut de la 94% în 2016 la 14% în 2026, ceea ce înseamnă mai puțin de 280 de milioane de lei.

Costel Fotea a arătat că principala sursă de finanțare a investițiilor o reprezintă fondurile europene. În 2026, peste 1,62 miliarde de lei provin din proiecte cu finanțare nerambursabilă, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Regional Sud-Est, Programul Tranziție Justă, Programul Operațional Transporturi, Programul Operațional Mediu și Programul Sănătate.
Potrivit conducerii Consiliului Județean, bugetul orientat către investiții ar urma să aibă efecte directe asupra economiei locale, prin susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a avut o „discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P Global Ratings, subliniind că, în actualul context intern și internațional, este esențial ca România să comunice clar direcția economică pe care intenționează să o urmeze.

Potrivit unei postări publicate duminică, ministrul a precizat că întâlnirea a avut loc împreună cu echipa Ministerului Finanțelor și a urmat dialogurilor purtate în ultimele zile cu celelalte agenții de rating.

„În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade”, a afirmat Nazare. El a arătat că agențiile de rating urmăresc în special consecvența politicilor economice, precum și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul SAFE.
Ministrul interimar a subliniat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la finanțare mai ieftină, prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele practicate pe piețele financiare.
Referindu-se la evoluția execuției bugetare, Nazare a spus că măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și o colectare mai bună a veniturilor au contribuit, într-un context macroeconomic dificil, la un deficit de aproximativ 1% din PIB în primul trimestru, de peste două ori mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Acesta a precizat că, în trimestrul al doilea, Guvernul se așteaptă la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și pentru investițiile naționale, ceea ce se va reflecta în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în prezent, aspect considerat important de finanțatori.
Nazare a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional. Potrivit acestuia, următoarele evaluări periodice sunt programate de Fitch Ratings în iulie, de Moody's Ratings în august și de S&P în octombrie.

Ministrul a arătat că, în cazul unei deteriorări vizibile a situației economice, oricare dintre agențiile de rating poate convoca un comitet ad-hoc, care ar putea adopta o decizie cu efecte semnificative asupra costurilor de finanțare ale României.
Potrivit lui Nazare, obiectivul autorităților este revenirea la o perspectivă stabilă cât mai curând, în funcție de menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor. El a adăugat că România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate pentru a continua dezvoltarea economică și pentru a proteja costurile de finanțare ale statului în anii următori.