Premierul Ilie Bolojan a participat miercuri, la ceremonia de semnare a contractului de execuție pentru etapa a II-a a proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții din sistemul sanitar românesc.
Contractul a fost semnat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, și consorțiul format din companiile turcești CCN și parteneri români.

La eveniment au participat ministrul interimar al sănătății, Attila Cseke, președintele Senatului, Mircea Abrudean, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că semnarea contractului reprezintă o etapă importantă pentru modernizarea sistemului medical din România și pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din regiunea de nord-vest a țării.

„Sunt bucuros că am ajuns în situația în care, după mulți ani, să putem semna acest important contract în domeniul sănătății pentru Regiunea de Nord-Vest și pentru România. Echipa de medici clujeni va beneficia de condiții moderne de lucru și de aparatură la nivelul performanțelor pe care le-a demonstrat în serviciul pacienților”, a afirmat premierul.

La rândul său, Attila Cseke a subliniat că proiectul va contribui la aducerea serviciilor medicale la standarde europene și la crearea unor condiții moderne pentru personalul medical.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj nu este doar o clădire. Este cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei din ultimele decenii”, a spus ministrul interimar al sănătății.
Primarul Emil Boc a declarat că administrația locală a pregătit infrastructura necesară pentru conectarea noului spital la rețeaua de transport a orașului, inclusiv prin extinderea drumului Cluj–Florești și dezvoltarea legăturilor de transport public.

Contractul de lucrări are o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, fără TVA, și face parte din proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj”, finanțat prin Programul Sănătate – Prioritatea 4, dedicată investițiilor în infrastructuri spitalicești.
Lucrările includ construirea clădirii principale a spitalului, a clădirilor tehnice și infrastructurii suport, realizarea unui heliport și a unui parc fotovoltaic, precum și instalarea echipamentelor medicale grele și a celor pentru zone speciale.

Proiectul mai prevede amenajări exterioare, racorduri la utilități și conectarea la infrastructura rutieră DN1/E60.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 40 de luni, iar perioada de garanție va fi de 120 de luni.

Viitorul spital regional va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru terapie intensivă, inclusiv secții dedicate pediatriei, neonatologiei și tratamentului marilor arși. De asemenea, unitatea va dispune de 34 de paturi pentru spitalizare de zi, 71 de cabinete ambulatorii și 22 de săli de operație.

Clădirea principală va avea opt niveluri și o suprafață desfășurată de peste 176.000 de metri pătrați, iar capacitatea estimată a unității medicale este de aproximativ 4.200 de utilizatori simultan.
Organizarea funcțională a spitalului va fi structurată în șase centre multidisciplinare, printre care centre pentru medicină internă, chirurgie toracică, traumă și mama și copilul.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 3,35 miliarde lei, termenul de implementare fiind stabilit pentru 20 decembrie 2029.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.

„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.

Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac la adresa politicilor economice promovate de Ilie Bolojan, acuzându-l că a adus economia într-o situație dificilă.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, liderul social-democrat a susținut că România se confruntă cu „trei trimestre consecutive de scădere economică” și cu o creștere accelerată a inflației, „de la 5% la aproape 11%”.

„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Acesta a folosit și o comparație ironică pentru a descrie situația economică actuală: „Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort... din punct de vedere economic”.

Declarațiile vin pe fondul disputelor tot mai intense dintre PSD și foștii aliați din coaliția de guvernare pe tema măsurilor economice și a evoluției principalilor indicatori macroeconomici.

În Gorj, peste 26.000 de persoane trăiesc cu diabet, iar anual apar aproximativ 2.000 de cazuri noi. Este o realitate care nu mai poate fi privită doar ca o statistică, ci ca un semnal clar pentru acțiuni ferme și bine coordonate.

În acest context, am participat la Conferința Regională a Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice – Oltenia, un eveniment important pentru comunitatea medicală, coordonat de Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar, Președintele SRDNBM, una dintre vocile relevante în domeniul diabetului și bolilor metabolice din România.

Diabetul nu mai este de mult o boală izolată, ci o problemă cu impact social și economic, care pune presiune constantă pe sistemul medical. La Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, activitatea din ambulatoriul de diabet și din secțiile conexe este în continuă creștere, cu mii de consultații anual.

La nivelul Consiliului Județean Gorj, aceste realități stau la baza deciziilor noastre. Investim în modernizarea infrastructurii medicale, în dezvoltarea serviciilor și în susținerea programelor de diagnostic și monitorizare - Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj!