Proiectul trenului metropolitan din Cluj-Napoca a intrat într-o nouă etapă, după semnarea contractului de proiectare și execuție pentru amenajarea celor 23 de stații de pe traseu.

Contractul a fost semnat luni de primarul Emil Boc și are o valoare de aproximativ 115 milioane de euro.
Potrivit autorităților locale, proiectul vizează modernizarea stațiilor existente, realizarea unor stații noi, precum și amenajarea infrastructurii rutiere și pietonale necesare accesului călătorilor.

În total, proiectul include 23 de stații și lucrări conexe pentru accesibilitate și mobilitate. Sunt prevăzute opt stații noi, o stație cu pasaj rutier nou, patru stații cu pasaje pietonale subterane și opt parcări cu 223 de locuri.
Potrivit Primăria Cluj-Napoca, trenul metropolitan va circula pe un traseu de 48,8 kilometri, care va traversa municipiul Cluj-Napoca și comunele Gârbău, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida.

Autoritățile estimează că traseul integral va putea fi parcurs în aproximativ 65 de minute, cu o frecvență de două trenuri pe oră.
Valoarea totală a proiectului depășește 1,4 miliarde de lei. Finanțarea nerambursabilă din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, depășește 1,1 miliarde de lei și reprezintă 85% din valoarea totală eligibilă.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) își exprimă „profunda îngrijorare” față de direcția anunțată de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026, susținând că măsurile propuse riscă să limiteze opțiunile consumatorilor și să afecteze concurența din piața auto.

Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții APIA afirmă că organizația nu a fost consultată în procesul de elaborare a modificărilor, deși a transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic”, transmite asociația.
APIA critică și nivelul bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, respectiv 300 de milioane de lei, considerând că suma este insuficientă pentru susținerea reînnoirii parcului auto și a tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Reprezentanții industriei auto arată că evaluarea programului trebuie raportată la dimensiunea bugetelor din anii anteriori, când alocările inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei.
Potrivit APIA, reducerea finanțării afectează direct consumatorii, într-un context în care accesul la autoturisme mai sigure și mai puțin poluante ar trebui încurajat.

Asociația critică și intenția anunțată de Ministerul Mediului de a susține exclusiv vehiculele „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.
„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană”, susține APIA, care afirmă că nu există în prezent o definiție europeană clară aplicabilă Programului Rabla pentru aceste criterii.
Organizația consideră că eventualele restricții bazate pe locul producției ar putea genera discriminare între operatorii economici și ar crea impredictibilitate într-o industrie care are nevoie de reguli stabile și aplicate uniform.
„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre”, se mai arată în comunicat.
APIA solicită organizarea urgentă a unui dialog transparent cu întreaga industrie auto, eliminarea criteriilor considerate discriminatorii și fundamentarea Programului Rabla pe criterii economice și juridice clare.
Asociația subliniază că rolul programului ar trebui să fie accelerarea reînnoirii parcului auto și reducerea emisiilor, „nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor”.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică din România, în timp ce nivelul de încredere al românilor în Uniunea Europeană rămâne mai ridicat decât cel acordat instituțiilor naționale.

Potrivit datelor colectate în perioada 12–31 martie 2026, pe baza unui eșantion de 1.054 respondenți din România, 70% dintre participanți apreciază că situația economiei naționale este „rea”, în timp ce 29% o consideră „bună”. La nivelul Uniunii Europene, 60% dintre respondenți au o evaluare negativă, iar 38% una pozitivă.

În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivel european.
Pesimismul se menține și în ceea ce privește evoluția economiei în următoarele 12 luni. Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 48%, anticipează o înrăutățire a situației economice naționale.
Întrebați care sunt principalele probleme cu care se confruntă țara, 41% dintre români au indicat creșterea prețurilor și inflația drept principala preocupare, în timp ce 27% au menționat situația economică generală.

Datele sondajului indică, în același timp, o percepție relativ favorabilă asupra Uniunii Europene. Un procent de 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, nivel apropiat de media europeană, de 45%. Totodată, 61% dintre respondenții români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii, față de 60% la nivelul blocului comunitar.

Sondajul relevă că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în instituțiile naționale. Astfel, 48% dintre respondenți afirmă că au încredere în UE, comparativ cu 31% care spun că au încredere în Guvern și 25% în Parlament.
La nivel european, conflictul din Orientul Mijlociu, situația internațională și războiul din Ucraina sunt percepute drept principalele provocări externe. În România, 24% dintre participanți au indicat conflictul din Orientul Mijlociu, iar câte 17% au menționat situația internațională și războiul din Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 56% dintre românii chestionați susțin acordarea de ajutor financiar și umanitar pentru Kiev, comparativ cu 75% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 45% dintre respondenții din România susțin finanțarea de echipamente militare pentru Ucraina, față de media europeană de 56%.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion total de 26.415 interviuri, dintre care 1.054 au fost efectuate în România.

Asociațiile și fundațiile pot accesa o nouă linie de finanțare nerambursabilă. Consiliul Județean Sălaj a dat startul selecției de proiecte care vizează exclusiv activitățile de teatru amator, oferind sprijin financiar entităților care contribuie la viața culturală a județului.

Bugetul total alocat acestei sesiuni este de 70.000 lei.

Propunerile de proiecte pot fi depuse la Registratura Județului Sălaj din Piața 1 Decembrie 1918, nr. 11, Zalău, până în 8 iunie 2026, ora 16:00, procesul de evaluare și selecție urmând să aibă loc în intervalul 9 - 12 iunie 2026.

Toate informațiile necesare sunt disponibile pentru consultare pe www.cjsj.ro, secțiunea Strategii/Programe/Proiecte. Tot acolo vor fi publicate și rezultatele finale ale selecției.