Lucrările pe secțiunea Margina–Holdea a autostrăzii A1 Lugoj–Deva au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 60%, potrivit datelor transmise de directorul general al CNAIRCristian Pistol.

Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori UMB Spedition – EuroAsfalt execută simultan lucrări la tuneluri, viaducte, pasaje și terasamente.

Potrivit autorităților, pe traseu sunt prevăzute două tuneluri cu mai multe galerii.

La Tunelul 1, format din două galerii de 415 metri și 367,5 metri, au fost finalizate lucrările de excavație, torcretare și fundațiile boltei întoarse. În prezent se execută a doua cămășuire, precum și lucrări de hidroizolație și drenuri laterale.

La Tunelul 2, cu galerii de 1.985 metri și 1.825 metri, au fost realizați 986 de metri pe galeria de pe calea 2 și 1.163 de metri pe galeria de pe calea 1.

Pentru execuția tunelurilor este utilizată Noua Metodă Austriacă (NATM), aceeași tehnologie aplicată și pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu–Pitești, între Curtea de Argeș și Tigveni.

În ceea ce privește lucrările de artă, cele două viaducte și cele două pasaje de pe traseu au fundațiile și structurile finalizate.

La nivelul terasamentelor, stratul de formă și stratul inferior de fundație sunt realizate în proporție de aproximativ 90%.

Contractul pentru secțiunea Margina–Holdea are o valoare de 1,82 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin PNRR.

După finalizarea lucrărilor, circulația va fi continuă pe autostradă între Boița și Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri.

Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din județul Galați continuă în ritm susținut pe Drumul Județean 240, unde se toarnă stratul de uzură pe tronsonul dintre DN 24 și localitatea Țigănești.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că investiția are un impact direct asupra siguranței rutiere și a mobilității în zonă, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de trafic și la reducerea timpilor de deplasare pentru locuitori și participanții la trafic.

„Modernizăm drumurile și dezvoltăm infrastructura județului Galați. Lucrările de pe DJ 240 sunt importante pentru comunitățile locale și pentru creșterea siguranței rutiere. Continuăm investițiile în infrastructură pentru a oferi condiții moderne și sigure de circulație”, a transmis președintele CJ Galați.

Potrivit administrației județene, lucrările se desfășoară pe sectorul DN 24 – Țigănești, Ungureni și Negrilești, în cadrul unui proiect amplu de modernizare a infrastructurii rutiere județene.
Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de milioane de euro.

Consiliul Județean Galați continuă astfel programul de modernizare a drumurilor județene, cu obiectivul de a crește conectivitatea între localități și de a susține dezvoltarea economică a județului Galați.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.
Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.

Cel de-al doilea pilot român din echipajul care a doborât săptămâna trecută o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei a fost decorat de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, cu distincția „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni, printr-o postare pe Facebook, că distincția i-a fost acordată căpitanului-comandor Crețu Vlad Cristian, coechipier al căpitanului-comandor Alexandru Costel Pavelescu, decorat anterior pentru aceeași misiune.

„După decorarea cpt.cdor. Alexandru Costel Pavelescu, care a doborât săptămâna trecută o dronă în spațiul aerian baltic, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a semnat astăzi ordinul de acordare a aceleiași distincții și pentru cpt.cdor. Crețu Vlad Cristian, coechipierul său în misiunea executată în cadrul detașamentului «Carpathian Vipers»”, a transmis MApN.

Reprezentanții ministerului au subliniat că succesul misiunilor aeriene este rezultatul muncii de echipă, al disciplinei și al nivelului ridicat de pregătire al militarilor români.
„Cei doi piloți români au demonstrat profesionalism, calm și determinare într-o misiune reală de apărare a spațiului aerian aliat, confirmând încă o dată nivelul ridicat de pregătire al Forțelor Aeriene Române și contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO”, se mai arată în mesajul transmis de MApN.

Vineri, în timpul unei vizite la baza aeriană Šiauliai din Lituania, ministrul interimar al Apărării l-a decorat pe primul pilot român implicat în misiune.
Incidentul a avut loc săptămâna trecută, când un avion românesc F-16 aflat în misiune de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic a doborât o dronă ucraineană care pătrunsese în spațiul aerian NATO, în Estonia.

Cartierul Brâncuși nu are zeci de ani de istorie urbană în spate. A apărut după anul 2000, la marginea vestică a cartierului Drumul Taberei, într-o zonă care, înainte, era aproape câmp.

Apoi au venit blocurile ANL, familiile tinere, copiii, parcul, străzile, magazinele și viața de cartier.

Cartierul ANL Brâncuși a fost dat în folosință în 2005 și, ani la rând, nu s-a mai intervenit la acest nivel. Carosabilul era plin de gropi, trotuarele și bordurile erau sparte, iar blocurile nu aveau rampe de acces pentru cărucioare. Totul avea un aer degradat.

Astăzi, Brâncuși este una dintre comunitățile tinere ale Sectorului 6. Un cartier crescut repede, care avea nevoie de exact lucrurile pe care o comunitate le cere ca să trăiască bine: drumuri, trotuare, parcări, școală, grădiniță, creșă, sport și spații verzi. Acum, Primăria Sectorului 6 îl dezvoltă așa cum trebuie: cu educație, infrastructură, sport, spații verzi și servicii publice pentru oameni.

Începând din această lună, circulația pe Strada Iancu Jianu se va desfășura în regim de SENS UNIC, după ce mulți cetățeni din zonă au cerut această schimbare. Sensul de mers va fi dinspre Strada Modoran Ene către Calea Rahovei.

Indicatoarele rutiere au fost deja montate, iar în perioada următoare colegii de la Administrația Dezvoltare Urbană Sector 5 vor continua lucrările pentru creșterea siguranței pietonale, prin eliberarea trotuarelor ocupate de autoturisme și montarea stâlpilor antiparcare.

Toate proiectele pe care le realizăm sunt construite în strânsă legătură cu cetățenii sectorului nostru. Dialogul constant cu locuitorii Sectorului 5 ne ajută să identificăm problemele reale și să găsim soluții concrete pentru un sector bine organizat.

“Vă mulțumesc pentru implicarea de care dați dovadă, pentru sesizări și pentru ideile pe care ni le transmiteți zi de zi. Prin implicare și muncă în echipă, reușim împreună să facem imposibilul posibil” , transmite Primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone!

Constructorii au început montarea structurilor metalice cunoscute drept „evazări” pentru Pasajul Apărătorii Patriei din Capitală. Acestea sunt amplasamente supralărgite și vor susține viitoarele refugii ale stațiilor de tramvai care vor tranzita noul pod.

Ca și în cazul tablierului metalic, constructorii lucrează în special în timpul nopții, când traficul rutier este la un nivel redus și permite manevrarea, în condiții de siguranță, atât a pieselor metalice care sunt atașate pasajului, cât și a utilajelor specifice.

Asemenea lucrări se vor derula și în perioada următoare, așa că, dacă aveți drum în zona Apărătorii Patriei, vă rog să circulați cu atenție și să respectați indicațiile colegilor aflați la lucru- Daniel Băluță, Primar Sectorul 4

Teama de a nu fi crezuți, frica de judecată și lipsa unor mecanisme de raportare adaptate mediului digital îi determină pe mulți copii din România să nu reclame situațiile de abuz, arată un studiu realizat de World Vision România.

Potrivit datelor publicate de organizație, doar trei din cinci copii spun că ar discuta cu părinții dacă ar deveni victime ale unui abuz, iar numai jumătate dintre respondenți afirmă că ar apela la poliție.
Studiul evidențiază o problemă de încredere în sistemul de protecție, principalele motive invocate de copii fiind teama că nu vor fi luați în serios, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice.

Reprezentanții World Vision România avertizează că reacțiile publice care pun sub semnul întrebării declarațiile minorilor pot avea efecte grave asupra altor victime, descurajând raportarea unor situații similare.
Organizația atrage atenția și asupra responsabilității persoanelor publice și a autorităților în modul în care comunică despre copiii implicați în anchete sau situații vulnerabile.

Potrivit organizației, discursurile care culpabilizează victimele pot afecta profund încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să le ofere protecție și sprijin.

Autoritățile desfășoară luni una dintre cele mai ample acțiuni de control din ultimii ani în localitatea Sintești și în zonele apropiate, a anunțat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, operațiunea are loc după mai multe luni de monitorizare și documentare a unor activități suspecte legate de poluare și arderea ilegală a deșeurilor.

„În acest moment are loc una dintre cele mai mari acțiuni de control la Sintești și în localitățile din zonă din ultimii ani de zile”, a transmis Diana Buzoianu într-o postare publicată pe Facebook.
Ministra Mediului a precizat că autoritățile au adunat imagini și înregistrări video care vor fi folosite drept probe în anchete penale.
„Vom înregistra oficial astăzi plângerile penale bazate pe constatările făcute în urma monitorizării, însoțite de clipuri și poze”, a afirmat aceasta.

Potrivit oficialului, intervenția vine în contextul problemelor repetate legate de poluarea aerului în zona București–Ilfov și de incendiile ilegale de deșeuri din Sintești.

„Faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte”, a mai declarat Diana Buzoianu.
Localitatea Sintești s-a aflat în repetate rânduri în centrul controverselor privind calitatea aerului din regiunea Capitalei. Autoritățile și organizațiile de mediu au semnalat de-a lungul timpului existența unor activități ilegale de incendiere a cablurilor și altor deșeuri pentru recuperarea metalelor, practici care generează emisii toxice.

În ultimii ani, în zonă au avut loc mai multe controale și intervenții ale autorităților, însă fenomenul a continuat să provoace reclamații din partea locuitorilor din București și județul Ilfov.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că România se află „foarte aproape” de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind progresele semnificative realizate în ultimii ani în procesul de reformă și evaluare internațională.

Potrivit acestuia, România a închis până în prezent 24 din cele 25 de comitete necesare aderării, ultimul capitol aflat în discuție vizând domeniul comerțului. Declarațiile au fost făcute în contextul unor discuții purtate cu Secretarul General al OCDE.
„Aderarea la OCDE înseamnă mai multă credibilitate internațională, investiții, stabilitate economică și instituții mai eficiente. După NATO și Uniunea Europeană, acesta este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României”, a transmis Victor Negrescu.
Eurodeputatul a reamintit că procesul actual de aderare a început oficial la 25 ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România, iar la 10 iunie 2022 a fost adoptată foaia de parcurs pentru aderare.

Conform acestuia, România a finalizat în 2024 toate cele 12 capitole programate pentru acel an, inclusiv cele privind sănătatea și pescuitul, iar în 2025 au fost închise capitolele complexe legate de justiție. În 2026, țara noastră a primit avize favorabile din partea comitetelor privind afacerile fiscale, piețele financiare, guvernanța publică, politicile de mediu și evaluarea economică.

Victor Negrescu a făcut apel la partidele politice să susțină un pact național pentru proiectele strategice ale României, inclusiv finalizarea aderării la OCDE.
„Aceste obiective trebuie tratate cu seriozitate, continuitate și responsabilitate, dincolo de diferențele politice”, a mai afirmat europarlamentarul român.