Premierul Ilie Bolojan le-a transmis miniștrilor și secretarilor de stat că, în cazul în care România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cei responsabili vor fi revocați din funcții, iar directorii și personalul din administrație nu vor mai primi sporurile aferente fondurilor europene.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, unde s-a analizat stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluțiile pentru remedierea acestora.

Este vorba despre cererile de plată 3 și 4 deja transmise Comisiei Europene, dar și despre pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie depuse în 2026.

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat, inclusiv revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat premierul.

Șeful Executivului a cerut ministerelor care coordonează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să depășească blocajele, astfel încât angajamentele asumate să fie implementate până la 31 august 2026. Totodată, a solicitat evitarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor PNRR.

Ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că, dacă anul trecut România a crescut absorbția fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni ritmul trebuie intensificat pentru a dubla această sumă. „Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele și calendarul activităților”, a spus acesta.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va asigura sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât contribuția României la proiectele PNRR să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei, incluzând cofinanțări și alte cheltuieli neeligibile. Autoritățile locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, facilitând implementarea proiectelor.

La reuniune au participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat ai ministerelor coordonatoare de reforme și investiții, precum și membrii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Până în prezent, România a înregistrat un grad de implementare de peste 50% din valoarea totală PNRR, încasând în total 10,72 miliarde de euro, din care 6,4 miliarde pentru componente nerambursabile și 4,32 miliarde pentru componente rambursabile.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați sunt în plină desfășurare, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

În această perioadă se montează al doilea lift de acces și se lucrează la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.

Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a activat o celulă de criză la nivelul spitalelor de urgență din Capitală, după ce a fost informat despre un incident la bordul unei aeronave cu 180 de pasageri, care s-a depresurizat și s-a întors la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Potrivit ministrului, în momentul informării nu existau date certe privind eventuale victime, însă se știa că aeronava urma să survoleze zona aproximativ 40–45 de minute pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. Avionul a aterizat ulterior în siguranță.

„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav, ci să fiu pregătit înainte”, a transmis Rogobete într-o postare pe rețelele sociale, precizând că spitalele de urgență din București au fost informate și puse în alertă.
Ministrul a arătat că, într-un scenariu negativ, ar fi fost posibilă apariția unor victime multiple, care necesită intervenție medicală în spitale, în condițiile în care unitățile sanitare funcționează în prezent cu un grad de ocupare de peste 90%. El a menționat că a menținut legătura cu reprezentanții aeroportului, cu Ministerul Transporturilor și cu Departamentul pentru Situații de Urgență.

Rogobete a respins criticile potrivit cărora anunțarea publică și activarea sistemului ar fi generat panică, susținând că informarea și transparența sunt esențiale într-o situație potențial critică.
„Îmi asum decizia de a reacționa prompt și de a comunica. Prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații”, a mai transmis ministrul.
Avionul a aterizat în siguranță și nu au fost victime în urma incidentului.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unui control național realizat de Ministerul Muncii împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care vizează 62 de firme și peste 300 de obiective din întreaga țară.

Potrivit acestuia, acțiunea are ca scop protejarea angajaților și asigurarea unui climat de concurență loială pe piața muncii. Verificările urmăresc identificarea și sancționarea muncii nedeclarate, a salariilor subdeclarate, precum și a altor practici prin care unii angajatori ar obține avantaje financiare în mod nelegal.

„Nu acceptăm munca la negru, salarii subdeclarate sau artificii prin care unii își cresc profitul pe spatele oamenilor”, a transmis Manole.

Autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii privind domeniile de activitate vizate sau durata estimată a controalelor. Rezultatele verificărilor urmează să fie făcute publice după finalizarea acțiunii.