Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj și Consiliul Județean Cluj anunță extinderea operațiunilor companiei aeriene Norwegian Air Shuttle ASA (*Norwegian) la Cluj-Napoca, care va opera zboruri în premieră absolută spre Oslo Gardermoen, începând din sezonul de vară al anului 2026.

Începând din 20 iunie 2026, compania aeriană Norwegian va conecta orașul Cluj-Napoca cu capitala Norvegiei, Oslo, prin intermediul zborurilor spre cel mai mare aeroport din această țară, Oslo Gardermoen.

Zborurile vor fi operate cu 2 frecvenţe săptămânale, în zilele de marți și sâmbătă, oferind astfel pasagerilor din întreaga Transilvanie o oportunitate excelentă de a călători rapid și convenabil spre Scandinavia.

Este vorba despre:

Tronson 4 DJ 248F Voinești (DJ 248A)- Mânjești- Budești (DJ 248C) în lungime de 6,063 km și

Tronson 5 – DJ 248C, Budești (DJ248F) – Ciurea (DJ 248D) în lungime de 10,571 km

"Suntem determinați să livrăm proiecte care îmbunătățesc viața ieșenilor. Ne ținem de cuvânt și investim în infrastructura care contează cu adevărat!”, a declarat președintele Consiliului Județean, Costel Alexe.

Prin proiectul Centurii ușoare de ocolire a Municipiului Iași vor fi modernizați 73 de km de drum județean din 10 comune: Popricani, Rediu, Lețcani, Voinești, Horlești, Mogoșești, Ciurea, Bârnova, Tomești și Holboca.

Un nou pod a fost reconstruit pe DJ 253, între localitățile Băleni și Cudalbi, în urma unei investiții de aproximativ 6 milioane de lei derulate de Consiliul Județean Galați, după ce vechiul podeț a fost distrus de viiturile din septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, noul pod are o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri, fiind susținut de 10 grinzi din beton și prevăzut cu trotuare pentru pietoni pe ambele laturi. Construcția a fost supraînălțată cu 4,2 metri pentru a asigura protecție suplimentară la inundații, iar capetele podului au fost consolidate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”.

Accesul rutier a fost refăcut pe o lungime de 526 de metri, prin reconstrucția rampelor și consolidarea zonei adiacente. De asemenea, albia pârâului Suhurlui a fost regularizată pe 40 de metri în amonte și aval de pod, iar rețeaua de colectare a apelor pluviale a fost extinsă cu 1,8 kilometri de șanțuri betonate.

În cadrul aceleiași investiții, a fost consolidat și podul peste Valea Suhu, unde au fost refăcute elementele de sprijin și au fost betonate zonele laterale ale albiei pe o lungime de 25 de metri.

Autoritățile județene susțin că lucrările au vizat refacerea infrastructurii rutiere afectate de fenomenele meteo extreme și creșterea siguranței traficului în zonă.

Luni, 24 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a fost aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Strategia, pusă anterior în transparență publică – premieră pentru un document de acest tip – reflectă viziunea unei Românii moderne, sigure și reziliente, cu instituții transparente și orientate spre binele public. O parte semnificativă a recomandărilor primite în etapa de consultare a fost integrată în varianta finală.

Membrii CSAT au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor și amenințărilor pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, documente ce stabilesc direcțiile pentru adaptarea Armatei României la mediul internațional de securitate în continuă schimbare, precum și la angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.

În contextul deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, precum și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, prin proiecte de retehnologizare și cooperare cu parteneri internaționali. Programele vor include mecanisme de offset și investiții în producția internă, cu procente de fabricație în România de minimum 50%, ajungând până la 100% în cazurile critice.

Un alt punct important pe ordinea de zi a fost analiza Raportului privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat risc la adresa siguranței naționale. Raportul a indicat progrese în monitorizare, extinderea centrelor de tratament pentru adicții și rezultate operaționale relevante în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale.

De asemenea, CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare în scenarii ce implică activarea articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și răspunsul la amenințări specifice războiului hibrid.

Un subiect major l-a reprezentat Planul de investiții în industria națională de apărare, întocmit conform Regulamentului SAFE. România va înainta Comisiei Europene cererea pentru accesarea fondurilor SAFE, în valoare totală de 16.680.055.394 euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare și pentru ordine publică, iar 25% finanțării infrastructurii duale – inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

După o ultimă coordonare tehnică cu DG DEFIS, Guvernul va transmite documentația completă până la finalul săptămânii. Comisia Europeană urmează să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, toate proiectele SAFE având termen de finalizare anul 2030.

Ulterior aprobării europene, România va dezvolta o platformă online de tip „match-making”, destinată conectării companiilor românești cu marile firme din industria europeană de apărare, pentru integrarea în lanțurile de producție și valoare.

CSAT a subliniat că extinderea capacităților de producție interne, atât publice, cât și private, este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenelor asumate.