Ministerul Apărării Naționale a anunțat că procesul de implementare a programului SAFE continuă, însă negocierile cu partenerii industriali europeni sunt marcate de verificări tehnice și juridice complexe, menite să protejeze interesele de securitate ale României.

Potrivit reprezentanților ministerului, în ultimele săptămâni au avut loc discuții intense cu companii din state membre ale Uniunii Europene pentru identificarea celor mai bune soluții de înzestrare a Armatei României și pentru susținerea industriei naționale de apărare.

Oficialii MApN subliniază că procesul de negociere pentru contractele de achiziție este unul de mare complexitate și presupune verificarea conformității tehnice a ofertelor, precum și armonizarea clauzelor juridice și financiare. În unele situații, operatorii economici și-au exprimat rezerve față de anumite cerințe tehnice formulate de partea română sau față de condițiile contractuale impuse pentru protejarea intereselor statului.

„Obiectivul principal nu este semnarea unor contracte într-un termen arbitrar, ci încheierea unor acorduri sustenabile, echilibrate și avantajoase pentru România”, transmit reprezentanții ministerului.

MApN avertizează că acceptarea unor condiții insuficient protejate sau a unor soluții tehnice care nu răspund integral nevoilor operaționale ar putea genera riscuri pe termen lung atât pentru capacitatea de apărare, cât și pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice.

În acest context, eventualele întârzieri în calendarul de contractare sunt prezentate de minister drept rezultatul unui proces riguros de negociere și evaluare, nu ca o renunțare la obiectivele programului SAFE.

Instituția precizează că va continua dialogul cu partenerii industriali și va utiliza toate mecanismele legale disponibile pentru identificarea celor mai eficiente soluții pentru Armata României. Totodată, ministerul promite că va informa transparent opinia publică despre evoluția programelor de înzestrare, în limitele impuse de protecția informațiilor clasificate și de regulile specifice achizițiilor din domeniul apărării.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi lansarea unui nou pachet de reformă în sistemul medical, care prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor, organizarea mai flexibilă a acestora și o nouă metodologie de repartizare a paturilor la nivel județean.

Reforma este construită pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce modificări majore în funcționarea sistemului sanitar.
Principala schimbare vizează finanțarea spitalelor. Potrivit Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unitățile medicale vor fi finanțate în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, fără a se mai ține cont de numărul de paturi existente.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.
Noul mecanism elimină sistemul prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate medicală intensă și cazuri complexe.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că măsura va stimula spitalele să trateze mai mulți pacienți și să crească eficiența serviciilor medicale.
În paralel, Ministerul Sănătății va adopta alte două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secțiile spitalicești vor putea fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent.

De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite o distribuție mai echilibrată a resurselor medicale, în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea asupra serviciilor de sănătate.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după aplicarea noii metodologii, 98,19% dintre spitale vor beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025.
Ministrul interimar al Sănătății a precizat că măsurile nu vor afecta calitatea serviciilor medicale și nici accesul pacienților la îngrijire, ci urmăresc crearea unui sistem medical mai eficient și mai adaptat nevoilor populației.

Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat joi că mai multe proiecte de construcţie a spitalelor finanţate prin PNRR sunt afectate de întârzieri administrative şi lipsa unor hotărâri de guvern necesare pentru continuarea lucrărilor şi decontarea cheltuielilor.

Potrivit ministrului, opt obiective de investiţii – şase spitale şi două centre de formare profesională – necesită fie reaprobarea indicatorilor tehnico-economici prin hotărâri de guvern, fie soluţii urgente de finanţare şi administrare.

„Există unele întârzieri şi depăşiri financiare care necesită intervenţii urgente. Din păcate, am constatat că o serie de hotărâri de guvern care trebuiau emise nu sunt încă promovate de Ministerul Sănătăţii”, a afirmat Cseke Attila într-o conferinţă de presă.

El a precizat că necesarul suplimentar de finanţare pentru finalizarea celor şase spitale şi a celor două centre se ridică la aproximativ 1,2 miliarde de lei din bugetul naţional, fonduri care nu sunt prevăzute în prezent în bugetul Ministerului Sănătăţii.

Ministrul a dat ca exemplu Spitalul Marius Nasta, unde lucrările au ajuns la un stadiu de execuţie de aproximativ 80%, însă constructorul a suspendat activitatea din cauza facturilor neachitate.

„Sunt emise facturi în valoare de 150 de milioane de lei care nu pot fi achitate, pentru că nu există hotărârile de guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, pentru finalizarea investiţiei de la „Marius Nasta” este necesară o finanţare suplimentară de peste 500 de milioane de lei.

Cseke Attila a mai afirmat că situaţii similare există şi la proiectele din Bistriţa şi Târgu Mureş, unde este probabil necesară reaprobarea indicatorilor tehnico-economici, precum şi la investiţiile de la Neurochirurgie Cluj, Spitalul „Agrippa Ionescu” şi Spitalul Judeţean Constanţa.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, joi, condamnarea lui Mario Iorgulescu la 8 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul accidentului rutier mortal produs în 2019.

Instanța supremă a contopit mai multe pedepse primite de acesta: 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă, 2 ani pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru complicitate la lipsire de libertate într-un alt dosar.

„Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (...), urmând ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 8 luni închisoare”, se arată în minuta deciziei pronunțate de ÎCCJ.

Totodată, instanța a dispus interzicerea, pentru o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei, a mai multor drepturi, printre care dreptul de a conduce vehicule și dreptul de a ocupa funcții publice.

Dosarul are la bază accidentul rutier produs în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2019. Potrivit anchetatorilor, Mario Iorgulescu conducea în București cu viteze de peste 140 km/h, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei. Acesta ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului și a intrat în coliziune frontală cu un alt autoturism, al cărui șofer a murit pe loc.

După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat în Italia și nu a fost audiat direct de procurori sau judecători pe parcursul procesului.