A avut loc o întâlnire la Prefectură pentru a discuta despre stadiul implementării proiectelor din PNRR. În acest context, Consiliul Județean și-a asumat finalizarea, până la sfârșitul lunii august 2026, a trei proiecte aflate în stadiu avansat de realizare.

1. Renovarea Energetică a Muzeului Banatului Montan din Municipiul Reşiţa. E un proiect de 16,5 milioane de lei, din care fonduri europene sunt 10,6 milioane de lei. Lucrările sunt realizate în proporție de 90%. Ne-am propus să facem recepția pe 20 iulie.

2. Renovarea energetică a Centrului Şcolar de Educație Incluzivă „Christiana” Bocșa. Valoarea totală a proiectului este de 12,76 milioane de lei, din care 8,71 milioane de lei sunt fonduri europene. Gradul de realizare este de 72%, dar sunt convins că se va finaliza. Recepția urmează să o facem tot pe 20 iulie.

3. Dotarea cu echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în Spitalul Județean de Urgenţă Reșița. Este un proiect cu o valoare totală de 10,76 milioane de lei, din care 8,21 milioane de lei sunt de la UE. Achizițiile au fost finalizate 100%, urmează doar recepția finală până pe 30 iunie.

1 iunie a fost despre talent, perseverență și pasiunea pentru sport, într-o atmosferă plină de energie.

Am avut bucuria să fiu alături de copiii medaliați de Asociația Județeană de Fotbal, într-un eveniment dedicat performanței și viitorului sportului dâmbovițean.

Copiii sunt adevărații campioni ai comunității, iar fiecare medalie primită astăzi reprezintă muncă, ambiție și multe ore de pregătire.

Felicitări tuturor copiilor, părinților și antrenorilor care fac tot ce pot pentru formarea acestor tinere talente.

La mulți ani, tuturor copiilor! Corneliu Stefan,

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița

Am vizitat secțiile de Medicină Internă, Gastroenterologie, Ambulatoriul și Serviciul de Primiri Urgențe din cadrul SJU Bacău.

Împreună cu directorul medical, doamna doctor Aurelia Țaga, am analizat situația din teren și am discutat despre problemele semnalate, dar și despre soluțiile pe care, alături de managementul spitalului, încercăm să le implementăm, în limitele cadrului legislativ și administrativ existent.

Pacienții trebuie să beneficieze de respect, siguranță și condiții cât mai bune, iar drepturile lor trebuie protejate. În același timp, este important să susținem și să respectăm personalul medical dedicat, care își desfășoară activitatea cu profesionalism și responsabilitate, zi de zi.

În egală măsură, acolo unde apar sincope sau abateri de la standardele actului medical și ale relației cu pacientul, acestea trebuie analizate și corectate cu echilibru, responsabilitate și respect pentru adevăr - Cristina Breahnă-Pravăț, Președinte Consiliul Județean Bacău

 

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a respins marți, într-o postare publicată pe Facebook, acuzațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora ar fi vizat într-un dosar penal privind presupuse fapte de complicitate la uzurparea funcției.

„Resping categoric acuzațiile care mi-au fost aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție și nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte”, a transmis acesta.

Oficialul militar a subliniat că are încredere că „adevărul va rezulta din analiza obiectivă a faptelor și a probelor”, însă a atras atenția asupra „momentului ales” pentru formularea acuzațiilor, în contextul în care dosarul s-ar afla în lucru de aproximativ un an.

„Nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestor acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an”, a mai precizat el.

În mesajul său, Gheorghiță Vlad a făcut referire și la activitatea Armatei Române, susținând că instituția și-a consolidat capacitatea operațională și credibilitatea sub conducerea sa, devenind „un reper de stabilitate și profesionalism”.

Totodată, acesta a afirmat că este pregătit să colaboreze cu organele judiciare și să ofere toate clarificările necesare.

„Voi acorda întregul sprijin necesar organelor judiciare și mă voi pune la dispoziția acestora ori de câte ori va fi necesar pentru clarificarea completă a situației”, a mai transmis șeful Statului Major al Apărării.

El a concluzionat că își va apăra „adevărul, reputația și credibilitatea instituției” și că are convingerea că „faptele și adevărul vor prevala”.

Consiliul Județean Galați a aprobat trei proiecte majore de investiții în valoare totală de peste 32 de milioane de lei pentru modernizarea, consolidarea și creșterea eficienței energetice a unor clădiri din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați – Secția Exterioară Ivești.

Anunțul a fost făcut de Costel Fotea, care a precizat că investițiile vizează trei pavilioane ale unității medicale, cu o suprafață totală de peste 15.000 de metri pătrați. Clădirile, vechi de aproape 140 de ani și încadrate în clasa I de risc seismic, vor fi reabilitate complet pentru a oferi condiții moderne și sigure pacienților și personalului medical.

Potrivit proiectelor aprobate, pentru Pavilionul Boli Cronice (C4) este prevăzută o investiție de 12,8 milioane de lei. Lucrările includ consolidarea seismică, refacerea acoperișului, modernizarea instalațiilor de încălzire, apă, iluminat și ventilație, precum și implementarea unor soluții de producere a energiei din surse regenerabile, prin montarea de panouri fotovoltaice, panouri solare și pompe de căldură. De asemenea, vor fi amenajate facilități pentru persoanele cu dizabilități.

Pentru Pavilionul Interne (C5), investiția se ridică la 11,1 milioane de lei și presupune consolidarea structurii de rezistență, refacerea acoperișului, modernizarea instalațiilor și implementarea unor sisteme moderne de eficiență energetică bazate pe energie regenerabilă.
Al treilea proiect vizează Pavilionul Pediatrie (C12), unde vor fi investite 8,4 milioane de lei pentru consolidarea clădirii, înlocuirea tâmplăriei, refacerea finisajelor și instalarea unor sisteme moderne de producere a energiei verzi.
„Pentru mulți locuitori din zonă, spitalul din Ivești este primul loc în care ajung atunci când au nevoie de îngrijiri medicale. Prin aceste investiții, ne respectăm angajamentele și contribuim la crearea unor condiții mai bune și mai sigure pentru pacienți, mai aproape de casă”, a transmis Costel Fotea.
Reprezentanții administrației județene susțin că modernizarea secției exterioare din Ivești face parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii medicale din județ și are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale oferite gălățenilor.

Primăria Municipiului București a anunțat luni începerea procesului de golire a Lacului Herăstrău, în cadrul unor lucrări de reabilitare și consolidare a malurilor. Operațiunea va începe marți și se va desfășura până la 8 iunie.

Potrivit unui mesaj publicat de Primăria Capitalei, angajații Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București vor începe evacuarea apei din lac, urmând ca după finalizarea acestei etape să fie introduse utilajele necesare lucrărilor.
Pe durata intervenției, fauna din zonă va fi relocată. Rațele vor fi transferate pe Lacul Floreasca, iar peștii vor fi mutați în alte lacuri, pe măsură ce nivelul apei va scădea.

Autoritățile locale au precizat că lucrările sunt necesare pentru punerea în siguranță a malurilor, unele dintre acestea fiind afectate de surpări.
„Lucrările presupun golirea lacului, curățarea cuvei lacului, care este murdară și colmatată, și execuția lucrărilor de sprijinire și consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani”, a transmis primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
În luna mai, edilul anunțase demararea unor demersuri pentru refacerea Parcului Herăstrău, inclusiv elaborarea unui masterplan integrat pentru modernizarea și protejarea ansamblului peisagistic.
Lucrările la lac reprezintă una dintre etapele principale ale programului de reabilitare a parcului.

Ministerul Afacerilor Interne a semnat contracte și acorduri-cadru în valoare totală de peste 973 de milioane de euro, prin programul european SAFE, pentru modernizarea capacităților de intervenție, mobilitate și protecție civilă.

Potrivit unui comunicat al instituției, investițiile vizează consolidarea capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale precum mobilitatea militară, managementul victimelor multiple, protecția CBRNe (chimică, biologică, radiologică, nucleară și explozivă), evacuarea în masă, intervenția aeriană și navală, comunicațiile critice și securitatea informatică.

Cea mai mare parte a fondurilor, peste 431 de milioane de euro, este alocată managementului victimelor multiple și protecției CBRNe. Alte peste 292 de milioane de euro vor fi utilizate pentru gestionarea evacuărilor în masă, iar peste 121 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de comunicații. Totodată, peste 115 milioane de euro sunt destinate achiziției de autospeciale, iar peste 10 milioane de euro proiectelor de mobilitate militară.
Printre cele mai importante contracte semnate se numără achiziția a două aeronave tactice Leonardo C-27J Spartan NG, în valoare de 245 de milioane de euro, a 12 elicoptere Airbus, pentru peste 280 de milioane de euro, precum și a unui simulator modern de zbor, evaluat la peste 43 de milioane de euro. Echipamentele vor fi utilizate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

În domeniul mobilității, MAI a contractat achiziția a 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze cu 8+1 locuri, furnizate de Grupul Renault, în baza unui contract de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, vor fi achiziționate 10 autospeciale blindate de transport și 110 vehicule destinate intervențiilor în cazul incidentelor cu victime multiple.
Reprezentanții ministerului susțin că investițiile contribuie la creșterea capacității de răspuns în situații de urgență și la consolidarea rezilienței instituționale în contextul provocărilor actuale de securitate.

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite se reunește luni într-o sesiune specială convocată la solicitarea României, după incidentul produs săptămâna trecută la Galați, când o dronă atribuită Federației Ruse s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, a anunțat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite și urmărește să aducă în atenția comunității internaționale consecințele încălcării spațiului aerian românesc și riscurile de securitate generate de astfel de incidente.
„Pentru prima dată, Consiliul de Securitate al ONU se reunește la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Voi prezenta încălcările flagrante ale dreptului internațional și riscurile pe care le generează aceste acțiuni repetate ale Federației Ruse”, a transmis Oana Țoiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Demersul diplomatic vine după incidentul din noaptea de joi spre vineri, când o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament situat la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au suferit răni ușoare și au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o încălcare gravă și fără precedent a dreptului internațional, subliniind că acesta se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian al României și ale altor state membre ale Uniunii Europene și NATO din regiune.

Potrivit MAE, scopul convocării Consiliului de Securitate este creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea încălcărilor sistematice ale dreptului internațional și reducerea riscurilor la adresa securității regionale.
România a reiterat, de asemenea, împreună cu partenerii săi din cadrul ONU, apelul pentru o încetare imediată a focului și pentru crearea condițiilor necesare unei păci juste și durabile în Ucraina.

Discursul instigator la ură și agresivitatea online continuă să se extindă pe platformele sociale din Europa, inclusiv în România, potrivit unui raport publicat de Eurostat și citat de Euronews.

Datele analizate în 20 de state europene arată că aproape jumătate dintre utilizatorii de internet au întâlnit online mesaje ostile sau degradante îndreptate împotriva unor persoane sau grupuri sociale. Cele mai ridicate niveluri de toxicitate online au fost raportate în Irlanda, Ungaria, Finlanda și Slovacia, în timp ce Letonia, Grecia, Germania și Lituania se află printre statele unde utilizatorii spun că întâlnesc mai rar astfel de conținut.

Potrivit raportului, principalele ținte ale discursului instigator la ură sunt opiniile politice, originea etnică și rasială, religia și orientarea sexuală.
Deși România nu figurează printre statele cu cele mai ridicate niveluri de toxicitate online, fenomenul este tot mai prezent pe platformele românești de social media. În ultimii ani, comentariile agresive, campaniile de hărțuire și mesajele radicale s-au intensificat în jurul subiectelor politice, al migrației, al conflictelor internaționale și al temelor legate de identitate și orientare sexuală.

Experții în comunicare digitală avertizează că algoritmii platformelor sociale favorizează deseori conținutul conflictual și emoțional, amplificând polarizarea și agresivitatea online, inclusiv în România. Nivelul discursului toxic a crescut vizibil în perioade electorale și în timpul unor crize majore, precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina.

Un studiu publicat în revista științifică Nature indică faptul că tinerii bărbați reprezintă grupul care manifestă constant cele mai ridicate niveluri de ostilitate în discuțiile politice online.

Conform Observatorului European pentru Ura Online, platforma X rămâne rețeaua cu cel mai ridicat nivel de toxicitate din Europa, fiind evaluată ca mai agresivă decât Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube. Cercetătorii au identificat drept cele mai răspândite forme de discurs instigator la ură conținutul antisemitic, anti-musulman, anti-LGBTQ+ și anti-refugiați.

Mai multe state europene pregătesc instrumente speciale pentru monitorizarea discursului toxic online. Spania a anunțat deja dezvoltarea unui sistem pentru măsurarea urii online, în timp ce Uniunea Europeană continuă demersurile pentru obligarea marilor platforme tehnologice să elimine mai rapid conținutul extremist.
Criticii acestor măsuri avertizează însă că limitarea discursului online poate genera controverse privind libertatea de exprimare și dreptul la opinii controversate.

România și Ucraina discută dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării, inclusiv producția de drone finanțată prin programul european SAFE, potrivit unui comunicat transmis de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Instituția ucraineană a anunțat că secretarul adjunct al Consiliului, David Aloyan, a avut o întrevedere la Kiev cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării Naționale al României, Sorin Moldovan, șef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale.

Potrivit comunicatului, discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea formatului „Acordului privind Dronele”, considerat un instrument-cheie pentru extinderea cooperării dintre cele două state.

„O atenție deosebită a fost acordată dezvoltării și producției comune de drone, care vor fi finanțate în cadrul programului european SAFE”, a transmis Consiliul de Securitate al Ucrainei.
Cele două părți au analizat și implementarea unor proiecte comune de apărare în cadrul inițiativelor „Build with Ukraine” și „Build in Ukraine”.
De asemenea, oficialii au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul securității, în special în contextul situației de securitate din regiunea Mării Negre.

Conform sursei citate, David Aloyan a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru disponibilitatea de a dezvolta o cooperare pe termen lung în domeniul securității și apărării. La rândul său, Sorin Moldovan l-a invitat pe oficialul ucrainean să efectueze o vizită la București pentru continuarea dialogului bilateral.