Liderii PNL au decis, în cadrul ședinței Biroului Politic Național, să nu îl susțină pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru al României. În ciuda acestei decizii, premierul desemnat a anunțat că nu își va depune mandatul și că va continua demersurile pentru formarea unui guvern.

Într-un mesaj transmis după încheierea reuniunii conducerii liberale, Adrian Veștea a precizat că a acceptat mandatul „cu bună-credință” și consideră că actualul context politic impune găsirea rapidă a unei soluții de guvernare.

„Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”, a declarat acesta.

Veștea a subliniat că nu își dorește escaladarea tensiunilor din interiorul partidului și că respectă decizia colegilor săi, chiar dacă ar fi preferat ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”.

Premierul desemnat a respins totodată ideea că acceptarea mandatului ar reprezenta un gest îndreptat împotriva conducerii PNL sau a lui Ilie Bolojan.

„Am acceptat mandatul de premier desemnat pentru România, nu împotriva PNL și nu împotriva lui Ilie Bolojan. Tocmai de aceea, nu pot fi de acord cu prezentarea acestei desemnări drept un act ostil sau o încercare de rupere a partidului”, a afirmat Veștea.

Acesta a exclus varianta unui guvern minoritar, apreciind că actuala situație politică și economică necesită o formulă executivă stabilă și capabilă să livreze rezultate într-un timp scurt.

„Nu sunt vremuri pentru așa ceva. Am răspuns unei responsabilități într-un moment în care țara are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”, a spus premierul desemnat.

În final, Adrian Veștea a transmis că nu va transforma divergențele politice într-un conflict personal și că va continua să își susțină proiectul guvernamental.

„Partidele și liderii se pot afla, uneori, pe poziții diferite. Interesul României trebuie însă să rămână mai presus de orice tensiune politică”, a concluzionat acesta.

Partidul Național Liberal a decis luni seară să nu susțină guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea și i-a solicitat acestuia să își depună mandatul până marți dimineață. În cazul în care va continua procedura de formare a Executivului fără sprijinul formațiunii, liderii liberali avertizează că riscă excluderea din partid, la fel ca orice liberal care ar accepta o funcție ministerială fără mandat politic.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe tensionate a conducerii PNL, prima după desemnarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan. Reuniunea a scos la iveală diviziunile din interiorul partidului, între susținătorii unei opoziții ferme față de noua formulă guvernamentală și cei care consideră că PNL ar trebui să participe la guvernare.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că formațiunea nu va susține în Parlament învestirea cabinetului Veștea și că solicită reluarea consultărilor de la Palatul Cotroceni.

„Poziția PNL față de propunerea lui Nicușor Dan a fost clarificată: PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea prin care s-a făcut această desemnare, prin încălcarea spiritului democrației parlamentare”, a declarat Bolojan la finalul ședinței.

Liderul liberal a precizat că Adrian Veștea are termen până marți, la ora 10.00, să își depună mandatul de premier desemnat. În caz contrar, liberalii care ar accepta funcții într-un guvern format fără susținerea oficială a partidului își vor pierde calitatea de membri PNL.

Totodată, conducerea liberală a decis ca parlamentarii partidului să adopte poziția „prezent, nu votez” la votul de învestire al noului Executiv. Hotărârea a fost aprobată cu 40 de voturi pentru, 11 împotrivă și 5 abțineri.

De asemenea, liderii partidului au adoptat o rezoluție prin care întăresc disciplina internă. Documentul prevede că parlamentarii care nu respectă decizia luată de partid vor fi excluși din PNL. Totodată, orice membru care acceptă funcția de ministru sau de prim-ministru fără a fi mandatat de partid va fi exclus din formațiune.

Rezoluția a fost adoptată cu 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri, ceea ce arată existența unor opinii diferite în interiorul partidului, dar și o majoritate clară în favoarea măsurilor propuse de conducere.

„Considerăm că se impun consultări și solicitarea PNL către președintele României este să reia consultările pentru a se degaja o soluție transparentă, inclusiv un guvern minoritar dacă este cazul, pe baza unui pact național”, a afirmat Ilie Bolojan.

Proiectul noului Centru de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, care va fi construit în cadrul Institutului Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, a depășit ultima etapă administrativă necesară pentru continuarea lucrărilor, după ce Guvernul a aprobat memorandumul privind asigurarea finanțării investiției.

Potrivit Ministerului Sănătății, documentul aprobat permite depășirea cu peste 25% a contribuției naționale la proiect, asigurând astfel acoperirea integrală a costurilor și eliminând ultimul obstacol administrativ care ar fi putut afecta implementarea investiției.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că actualizarea indicatorilor tehnico-economici și aprobarea memorandumului au reprezentat etapele legale necesare pentru continuarea proiectului.

„Constructorul a revenit deja pe șantier, iar lucrările se desfășoară conform graficului stabilit”, a precizat ministrul.
Noua unitate medicală va fi amplasată în incinta Institutului Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și va dispune de 115 paturi pentru spitalizare continuă, un bloc operator cu trei săli de operație, laboratoare moderne, spații dedicate cercetării și învățământului medical, precum și de un sistem digital integrat, interoperabil cu principalele platforme informatice din sistemul sanitar.

Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Sănătate și este completat cu fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății.

Autoritățile consideră investiția una dintre cele mai importante pentru modernizarea infrastructurii medicale dedicate diagnosticării și tratării tuberculozei în România, în contextul necesității creșterii capacității de îngrijire și a accesului pacienților la servicii medicale moderne.

Noul Centru de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi este parte a programului național de investiții în sănătate finanțat prin PNRR și are ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de tratament, cercetare și formare profesională în domeniul pneumologiei și al combaterii tuberculozei.

România și Bulgaria au finalizat proiectul comun privind înființarea Hubului de Securitate Maritimă al Mării Negre, care va avea sedii operaționale la Constanța și Varna, a anunțat luni ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe.

„Am finalizat proiectul comun al Hubului de Securitate Maritimă a Mării Negre, care va fi amplasat la Constanța și Varna”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, noua structură va permite realizarea unei analize comune a amenințărilor din regiune, îmbunătățirea capacității de monitorizare și schimbul rapid de informații între statele participante.

„Va spori capacitatea noastră de a avea o analiză comună a amenințărilor, o conștientizare situațională sporită și capacitatea de a face schimb de analize, astfel încât să avem o reziliență mai mare în ceea ce privește amenințările hibride și protejarea infrastructurii maritime”, a afirmat Oana Țoiu.

Oficialul român a precizat că inițiativa rămâne deschisă participării statelor și agențiilor din regiunea Mării Negre și va contribui la implementarea strategiei Uniunii Europene în domeniul securității maritime.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, proiectul vizează consolidarea cooperării regionale în domenii precum securitatea portuară, protecția cablurilor submarine și apărarea infrastructurii critice.

Anunțul privind finalizarea hubului vine în contextul intensificării preocupărilor de securitate în regiunea Mării Negre, după o serie de incidente produse în ultimele luni în proximitatea frontierelor României.
La finalul lunii mai, o dronă rusească s-a prăbușit și a explodat deasupra unui bloc din Galați, provocând rănirea a două persoane și evacuarea locatarilor. De asemenea, la începutul lunii iunie, o dronă maritimă ucraineană a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat, fără a provoca victime.