Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.
Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.

Cel de-al doilea pilot român din echipajul care a doborât săptămâna trecută o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei a fost decorat de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, cu distincția „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni, printr-o postare pe Facebook, că distincția i-a fost acordată căpitanului-comandor Crețu Vlad Cristian, coechipier al căpitanului-comandor Alexandru Costel Pavelescu, decorat anterior pentru aceeași misiune.

„După decorarea cpt.cdor. Alexandru Costel Pavelescu, care a doborât săptămâna trecută o dronă în spațiul aerian baltic, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a semnat astăzi ordinul de acordare a aceleiași distincții și pentru cpt.cdor. Crețu Vlad Cristian, coechipierul său în misiunea executată în cadrul detașamentului «Carpathian Vipers»”, a transmis MApN.

Reprezentanții ministerului au subliniat că succesul misiunilor aeriene este rezultatul muncii de echipă, al disciplinei și al nivelului ridicat de pregătire al militarilor români.
„Cei doi piloți români au demonstrat profesionalism, calm și determinare într-o misiune reală de apărare a spațiului aerian aliat, confirmând încă o dată nivelul ridicat de pregătire al Forțelor Aeriene Române și contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO”, se mai arată în mesajul transmis de MApN.

Vineri, în timpul unei vizite la baza aeriană Šiauliai din Lituania, ministrul interimar al Apărării l-a decorat pe primul pilot român implicat în misiune.
Incidentul a avut loc săptămâna trecută, când un avion românesc F-16 aflat în misiune de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic a doborât o dronă ucraineană care pătrunsese în spațiul aerian NATO, în Estonia.

Cartierul Brâncuși nu are zeci de ani de istorie urbană în spate. A apărut după anul 2000, la marginea vestică a cartierului Drumul Taberei, într-o zonă care, înainte, era aproape câmp.

Apoi au venit blocurile ANL, familiile tinere, copiii, parcul, străzile, magazinele și viața de cartier.

Cartierul ANL Brâncuși a fost dat în folosință în 2005 și, ani la rând, nu s-a mai intervenit la acest nivel. Carosabilul era plin de gropi, trotuarele și bordurile erau sparte, iar blocurile nu aveau rampe de acces pentru cărucioare. Totul avea un aer degradat.

Astăzi, Brâncuși este una dintre comunitățile tinere ale Sectorului 6. Un cartier crescut repede, care avea nevoie de exact lucrurile pe care o comunitate le cere ca să trăiască bine: drumuri, trotuare, parcări, școală, grădiniță, creșă, sport și spații verzi. Acum, Primăria Sectorului 6 îl dezvoltă așa cum trebuie: cu educație, infrastructură, sport, spații verzi și servicii publice pentru oameni.

Începând din această lună, circulația pe Strada Iancu Jianu se va desfășura în regim de SENS UNIC, după ce mulți cetățeni din zonă au cerut această schimbare. Sensul de mers va fi dinspre Strada Modoran Ene către Calea Rahovei.

Indicatoarele rutiere au fost deja montate, iar în perioada următoare colegii de la Administrația Dezvoltare Urbană Sector 5 vor continua lucrările pentru creșterea siguranței pietonale, prin eliberarea trotuarelor ocupate de autoturisme și montarea stâlpilor antiparcare.

Toate proiectele pe care le realizăm sunt construite în strânsă legătură cu cetățenii sectorului nostru. Dialogul constant cu locuitorii Sectorului 5 ne ajută să identificăm problemele reale și să găsim soluții concrete pentru un sector bine organizat.

“Vă mulțumesc pentru implicarea de care dați dovadă, pentru sesizări și pentru ideile pe care ni le transmiteți zi de zi. Prin implicare și muncă în echipă, reușim împreună să facem imposibilul posibil” , transmite Primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone!