- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
A fost aprobată hotărârea privind asocierea cu orașul Baraolt și comunele Aita Mare, Bățani, Brăduț, Vârghiș pentru cofinanțarea Spitalului Orășenesc Baraolt în vederea dotării cu aparatură și echipamente medicale.
„Spitalul Orășenesc Baraolt a obținut finanțare din fonduri alocate din bugetul de stat, în valoare totală de 4,9 milioane lei, la care se adaugă o contribuție proprie de 631.000 lei. Conform contractului de asociere, această contribuție proprie este asigurată astfel de administrațiile locale: orașul Baraolt și Consiliul Județean Covasna – câte 150.000 lei fiecare, iar Aita Mare, Bățani, Brăduț, Vârghiș – câte 35.000 lei fiecare. Spitalul deservește o parte semnificativă a populației județului Covasna, aproximativ 30.000 de persoane, ceea ce face esențială modernizarea dotărilor pentru a garanta servicii medicale de calitate” – a subliniat Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna.
Spitalul Județean de Urgență M-Ciuc/Csíkszeredai Megyei Sürgősségi Kórház, instituție subordonată Consiliului Județean Harghita, informează pacienții că 11 cabinete de specialitate ale spitalului se mută de acum în aripa A, renovată, a Policlinicii.
În prima fază, se vor muta în aripa renovată acele cabinete care funcționau în aripa B a Policlinicii, respectiv cele care trebuie să elibereze spațiile pentru laboratorul medical.
Urmăriți constant paginile de Facebook și web oficiale pentru a fi la curent cu informațiile privind procesul de reorganizare.
Totodată, dacă vă programați telefonic, interesați-vă unde se află cabinetul respectiv în acel moment.
Fundația Creștină Diakonia este serviciul de caritate al Eparhiei Reformate din Transilvania, care prin activitatea și grija sa, asigură o calitate de viață mai bună persoanelor vârstnice îngrijite, reduce povara familiilor și, totodată, sprijină coeziunea familială și comunitară.
De aceea este o mare bucurie că, de la an la an, crește numărul punctelor de lucru și că au ajuns acum și la Sovata, pentru a sprijini vârstnicii și a îngriji persoanele aflate în nevoie.
Atâta timp cât purtăm împreună, ca comunitate, poverile unii altora, nimeni nu va rămâne singur.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat marți lansarea proiectului „Eco Smart Natura”, o inițiativă transfrontalieră prin care CJ Galați, în parteneriat cu Consiliul Raional Taraclia și Primăria Comunei Albota de Sus, a obținut o finanțare totală de 568.000 de euro pentru reabilitarea peisagistică a unor grădini urbane de interes public.
Potrivit CJ Galați, județului îi revin aproape 462.000 de euro, fonduri ce vor fi utilizate pentru modernizarea și punerea în valoare a Parcului Consiliului Județean, un spațiu verde apreciat de gălățeni și parte a „Ansamblului urban strada Eroilor”, clasificat ca monument istoric.
Proiectul prevede lucrări ample de reamenajare, inclusiv: toaletarea vegetației și plantarea de specii ornamentale autohtone, reabilitarea fântânii arteziene, unul dintre principalele obiective ale parcului, modernizarea iluminatului exterior, refacerea aleilor, instalarea unui sistem inteligent de irigare.
Pe lângă intervențiile peisagistice, programul include și activități educaționale destinate a 300 de elevi, precum ateliere de grădinărit, precum și realizarea unui ghid practic și a unei strategii de protejare a biodiversității locale.
„Acest părculeț, deja îndrăgit de gălățeni, va fi modernizat pentru a-i pune în valoare frumusețea naturală și pentru a crea noi oportunități de petrecere a timpului liber”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
Lucrările vor începe după finalizarea procedurilor administrative și de achiziție, au precizat reprezentanții Consiliului Județean.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România a primit marți un semnal pozitiv din partea Comisiei Europene, care apreciază progresele înregistrate după măsurile fiscale adoptate în ultimele luni. Potrivit acestuia, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, în urma politicilor implementate vara aceasta, situația fiscal-bugetară a României s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune suspendarea fondurilor europene.
Bolojan a subliniat că Executivul a primit confirmarea că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că România nu intră în sancțiuni. Premierul a precizat că deficitul bugetar se află pe o tendință descendentă, iar cheltuielile publice sunt menținute aproape de plafonul recomandat de instituțiile europene, permițând continuarea investițiilor finanțate din fonduri UE.
„Este o veste bună și o confirmare a faptului că direcția în care am mers a fost una corectă. În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi (marți, 25 noiembrie) vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, a declarat premierul.
Șeful Guvernului a subliniat însă că mesajul Comisiei este unul ferm, privind necesitatea continuării consolidării fiscale, îmbunătățirii colectării veniturilor și eficientizării cheltuielilor publice. „Vom continua să lucrăm cu seriozitate, cu responsabilitate și cu respect față de banii publici”, a mai spus Bolojan.
Comisia Europeană a confirmat progresele realizate de România în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, validând măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP) deschisă în aprilie 2020 rămâne activă, dar în regim suspendat, iar măsura privind suspendarea fondurilor europene a fost înghețată.
Potrivit evaluării Comisiei, creșterea netă a cheltuielilor pentru anul 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat, urmând ca în 2026 România să se încadreze integral în limitele stabilite. Estimările indică un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 și de circa 6% în 2026.
În aceste condiții, Comisia nu propune măsuri procedurale suplimentare și nu avansează propunerea suspendării fondurilor europene. Instituția europeană subliniază totuși importanța continuării reformelor și a atingerii țintelor fiscale, în special prin consolidarea administrației fiscale și a procesului de planificare bugetară.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evaluarea Bruxelles-ului reprezintă o confirmare a progreselor României în direcția unei fiscalități sustenabile și un semnal pozitiv pentru menținerea accesului la finanțările europene. Oficialul a afirmat că dialogul constant cu Comisia a contribuit la consolidarea credibilității României și la reducerea riscului unor sancțiuni.
Progresele României vor fi analizate din nou la reuniunea Consiliului ECOFIN din 12 decembrie 2025, în contextul implementării Pactului de Stabilitate și Creștere. România va continua raportarea semestrială privind măsurile de reducere a deficitului, următorul termen fiind aprilie 2026. Comisia va prezenta o nouă evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.
Confirmarea Bruxelles-ului vine odată cu prezentarea Pachetului de Toamnă al Semestrului European 2026, în cadrul căruia au fost analizate politicile fiscale ale statelor membre și au fost stabilite prioritățile economice pentru anul următor.
Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul de a continua ajustarea fiscală pentru reducerea sustenabilă a datoriei publice și a deficitului.
Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.
Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.
Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.
România și Ungaria consolidează cooperarea în sectorul energetic, a declarat ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, după o întâlnire avută cu ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Szijjártó Péter.
Potrivit lui Ivan, discuțiile au vizat proiecte comune și măsuri menite să contribuie la stabilitatea energetică regională, în contextul prețurilor ridicate la energie care afectează economiile europene. Oficialul român a subliniat că parteneriatul dintre cele două state este unul „pragmatic”, bazat pe interese comune și orientat spre consolidarea securității energetice.
Ministrul Energiei a menționat că România accelerează investițiile majore în producția de energie, între care construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea proiectului offshore de gaze naturale Neptun Deep, cel mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Aceste proiecte sunt menite să aducă stabilitate, predictibilitate și un plus de siguranță energetică pentru întreaga regiune, inclusiv pentru statele partenere.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Romanian International Energy Conference, eveniment organizat de Federația Patronală în Energie, condusă de Daniel Apostol.
A devenit o tradiție ca momentul aprinderii iluminatului festiv să fie o adevărată sărbătoare, care strânge zeci de mii de persoane, cum s-a întâmplat și în această seară. Până la începutul lunii ianuarie, Craiova este capitala Crăciunului din România, cu decorațiuni, activități, bunătăți tradiționale și o atmosferă unică.
Vasile Dorin – Cosmin, președinte CJ Dolj: „Felicitări, Lia Olguta Vasilescu! Târgul este deja un simbol al comunității noastre, care atrage vizitatori din toate colțurile Europei. Iar noi îi așteptăm la muzeele noastre, cu program special pe toată perioada sărbătorilor de iarnă.
Ne vedem la Targul de Craciun Craiova!”
Subcarpați, The Motans, Vunk, Damian & Brothers, Tania Turtureanu, Argatu, Mircea Baniciu și Phaser aduc magia sărbătorilor la Timișoara
Transformăm Muzeul Satului Bănățean într-o scenă uriașă, unde lumina, sunetul și energia dau viață celui mai important eveniment al iernii din Timiș.
În perioada 6–21 decembrie, muzeul se reinventează. Devine un parc scăldat în mii de lumini și va găzdui instalații spectaculoase și decoruri gândite special pentru a completa magia sărbătorilor.
Vizitatorii se vor bucura de un patinoar, de zone de mâncare, instalații vizuale cu efecte speciale și show-uri cu lasere care vor redefini atmosfera.
În fiecare weekend, în inima muzeului, vor avea loc concerte.
În luna decembrie, cea mai veselă din an, va fi cuprins de farmecul sărbătorilor și se transformă într-un spațiu plin de lumină și de bucurie, în care tu ești așteptat să faci parte din spectacol.
Citeşte mai mult ...
Zilele trecute, au fost repuse în funcțiune barierele din parcarea Pieței Halelor, fusese vandalizat mecanismul de ridicare.
Administrația Piețelor și Târgurilor (APT) Brăila a plătit 3.782 de lei, fără TVA, pentru reparații. Prețul include constatarea defecțiunii și înlocuirea componentelor defecte.
Cât timp barierele au fost nefuncționale, taxarea a fost făcută manual, de către angajați ai ATP.
Din luna august a.c., principala parcare din zona Pieței Mari a găzduit mașinile clienților care vin să facă piața. Între timp, a fost reasfaltat trotuarul și au fost retrasate locurile de parcare, însă rămăsese nerezolvată problema sistemului automat de taxare, problemă rezolvată zilele trecute.
Lucrările la un nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW au început în județul Galați, proiectul fiind dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Hellenic Renewables (Grecia). Investiția depășește 150 de milioane de euro și se va desfășura pe teritoriul a opt comune: Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Schela, Cuza Vodă, Pechea, Rediu și Slobozia-Conachi.
Proiectul, denumit Parcul Eolian Ansthall, va include instalarea a 15 turbine furnizate de producătorul danez Vestas, fiecare cu o înălțime de 223 de metri la vârful palei. Conform estimărilor dezvoltatorilor, producția anuală va ajunge la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru acoperirea consumului a peste 50.000 de gospodării.
Parcul eolian este prevăzut să contribuie și la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 75.000 de autoturisme. Proiectul va consolida poziția județului Galați ca unul dintre cele mai importante centre regionale pentru energie eoliană.
O dronă care a pătruns marți dimineață în spațiul aerian al României s-a prăbușit singură în zona localității Puiești, județul Vaslui, fără să aibă la bord încărcătură explozivă, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Aparatul este, potrivit acestuia, probabil aceeași dronă pentru care au fost ridicate aeronave militare, însă acestea nu au reușit să o angajeze.
Moșteanu a precizat că militarii nu au deschis focul și că drona „fie a rămas fără combustibil, fie a pierdut comanda”. Intrarea în spațiul aerian românesc a fost semnalată la ora 06:59, potrivit oficialului.
Întrebat dacă forțele aeriene ar fi putut distruge drona, ministrul a afirmat că acest lucru era posibil doar dacă piloții ar fi reușit să o identifice vizual, să o blocheze pe radar și să o angajeze cu o rachetă. „Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii, cu siguranță, și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus Moșteanu.
Ministrul a declarat că aparatul nu transporta material exploziv, ceea ce a redus riscurile pentru populație. Ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele României, Nicușor Dan, a aprobat luni seara Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi transmis Parlamentului spre analiză și vot.
Strategia este primul document de acest nivel care a trecut printr-o etapă de transparență publică, recomandările formulate fiind integrate în forma finală.
În cadrul ședinței, CSAT a validat și planul de investiții în industria națională de apărare, în valoare de peste 16,6 miliarde de euro, realizat în baza instrumentului european SAFE. România urmează să transmită Comisiei Europene documentația necesară accesării fondurilor până la finalul acestei săptămâni.
Planul prevede ca 75% din fonduri să fie direcționate către achiziția de echipamente pentru apărare, ordine publică și protecție civilă, iar 25% pentru infrastructură duală, inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Programele vor necesita producție internă de minimum 50%, în unele cazuri chiar 100%, măsură menită să stimuleze industria românească de apărare. Ulterior aprobării, Guvernul va crea o platformă online de tip „match-making” pentru conectarea companiilor locale cu mari producători europeni din domeniu.
CSAT a mai aprobat Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, în contextul unui climat internațional tensionat și al riscului unui conflict de durată în proximitatea României. Consiliul subliniază necesitatea creșterii capacității de luptă a Armatei României, revitalizării industriei naționale de apărare și accelerării programelor de înzestrare în cooperare cu NATO și UE.
De asemenea, membrii CSAT au analizat raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat amenințare la adresa siguranței naționale. Documentul evidențiază extinderea rețelei de centre de tratament, consolidarea sistemului de monitorizare și progresele Poliției Române în destructurarea grupărilor transnaționale.
Consiliul a aprobat și raportul privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, care a simulat proceduri de consultare și decizie în situații ce pot activa articolele 4 și 5 ale Tratatului NATO.
Concluziile ședinței vizează creșterea rapidă a capacităților industriei de apărare, atât publice, cât și private, în vederea asigurării independenței strategice și respectării termenelor programelor SAFE, cu finalizare până în 2030.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display