- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj și Consiliul Județean Cluj anunță extinderea operațiunilor companiei aeriene Norwegian Air Shuttle ASA (*Norwegian) la Cluj-Napoca, care va opera zboruri în premieră absolută spre Oslo Gardermoen, începând din sezonul de vară al anului 2026.
Începând din 20 iunie 2026, compania aeriană Norwegian va conecta orașul Cluj-Napoca cu capitala Norvegiei, Oslo, prin intermediul zborurilor spre cel mai mare aeroport din această țară, Oslo Gardermoen.
Zborurile vor fi operate cu 2 frecvenţe săptămânale, în zilele de marți și sâmbătă, oferind astfel pasagerilor din întreaga Transilvanie o oportunitate excelentă de a călători rapid și convenabil spre Scandinavia.
Este vorba despre:
Tronson 4 DJ 248F Voinești (DJ 248A)- Mânjești- Budești (DJ 248C) în lungime de 6,063 km și
Tronson 5 – DJ 248C, Budești (DJ248F) – Ciurea (DJ 248D) în lungime de 10,571 km
"Suntem determinați să livrăm proiecte care îmbunătățesc viața ieșenilor. Ne ținem de cuvânt și investim în infrastructura care contează cu adevărat!”, a declarat președintele Consiliului Județean, Costel Alexe.
Prin proiectul Centurii ușoare de ocolire a Municipiului Iași vor fi modernizați 73 de km de drum județean din 10 comune: Popricani, Rediu, Lețcani, Voinești, Horlești, Mogoșești, Ciurea, Bârnova, Tomești și Holboca.
Un nou pod a fost reconstruit pe DJ 253, între localitățile Băleni și Cudalbi, în urma unei investiții de aproximativ 6 milioane de lei derulate de Consiliul Județean Galați, după ce vechiul podeț a fost distrus de viiturile din septembrie 2024.
Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, noul pod are o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri, fiind susținut de 10 grinzi din beton și prevăzut cu trotuare pentru pietoni pe ambele laturi. Construcția a fost supraînălțată cu 4,2 metri pentru a asigura protecție suplimentară la inundații, iar capetele podului au fost consolidate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”.
Accesul rutier a fost refăcut pe o lungime de 526 de metri, prin reconstrucția rampelor și consolidarea zonei adiacente. De asemenea, albia pârâului Suhurlui a fost regularizată pe 40 de metri în amonte și aval de pod, iar rețeaua de colectare a apelor pluviale a fost extinsă cu 1,8 kilometri de șanțuri betonate.
În cadrul aceleiași investiții, a fost consolidat și podul peste Valea Suhu, unde au fost refăcute elementele de sprijin și au fost betonate zonele laterale ale albiei pe o lungime de 25 de metri.
Autoritățile județene susțin că lucrările au vizat refacerea infrastructurii rutiere afectate de fenomenele meteo extreme și creșterea siguranței traficului în zonă.
Luni, 24 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a fost aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.
Strategia, pusă anterior în transparență publică – premieră pentru un document de acest tip – reflectă viziunea unei Românii moderne, sigure și reziliente, cu instituții transparente și orientate spre binele public. O parte semnificativă a recomandărilor primite în etapa de consultare a fost integrată în varianta finală.
Membrii CSAT au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor și amenințărilor pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, documente ce stabilesc direcțiile pentru adaptarea Armatei României la mediul internațional de securitate în continuă schimbare, precum și la angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.
În contextul deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, precum și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, prin proiecte de retehnologizare și cooperare cu parteneri internaționali. Programele vor include mecanisme de offset și investiții în producția internă, cu procente de fabricație în România de minimum 50%, ajungând până la 100% în cazurile critice.
Un alt punct important pe ordinea de zi a fost analiza Raportului privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat risc la adresa siguranței naționale. Raportul a indicat progrese în monitorizare, extinderea centrelor de tratament pentru adicții și rezultate operaționale relevante în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale.
De asemenea, CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare în scenarii ce implică activarea articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și răspunsul la amenințări specifice războiului hibrid.
Un subiect major l-a reprezentat Planul de investiții în industria națională de apărare, întocmit conform Regulamentului SAFE. România va înainta Comisiei Europene cererea pentru accesarea fondurilor SAFE, în valoare totală de 16.680.055.394 euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare și pentru ordine publică, iar 25% finanțării infrastructurii duale – inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.
După o ultimă coordonare tehnică cu DG DEFIS, Guvernul va transmite documentația completă până la finalul săptămânii. Comisia Europeană urmează să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, toate proiectele SAFE având termen de finalizare anul 2030.
Ulterior aprobării europene, România va dezvolta o platformă online de tip „match-making”, destinată conectării companiilor românești cu marile firme din industria europeană de apărare, pentru integrarea în lanțurile de producție și valoare.
CSAT a subliniat că extinderea capacităților de producție interne, atât publice, cât și private, este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenelor asumate.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a eliberat, în primele zece luni ale anului 2025, peste 2,2 milioane de documente în format electronic, prin platformele Myeterra.ancpi.ro și epay.ancpi.ro.
În perioada iunie – octombrie 2025, proprietarii au descărcat gratuit 390.766 de extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral prin platforma Myeterra.ancpi.ro. Doar în luna octombrie au fost emise 119.463 de extrase de carte funciară și 18.932 de extrase din planul cadastral.
Paralel, în intervalul ianuarie–octombrie 2025, platforma epay.ancpi.ro a furnizat 1.883.561 de documente. În luna octombrie, au fost eliberate online 154.060 de extrase de carte funciară și 22.927 de extrase din planul cadastral. Platforma a înregistrat, de asemenea, 8.323 de utilizatori noi și 133.928 de comenzi.
Extrasele pentru proprietari sunt eliberate gratuit atât online, cât și la ghișeu. Pentru ceilalți solicitanți, documentele costă 20 de lei (extras de carte funciară) și 15 lei (extras din plan cadastral). Documentele disponibile electronic pot fi descărcate în câteva minute, iar cele neconvertite digital sunt livrate în maximum două zile lucrătoare.
ANCPI precizează că peste 27,1 milioane de proprietăți sunt înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară, ceea ce permite generarea rapidă a documentelor solicitate. Extrasele eliberate online, fără semnătură olografă, sunt recunoscute de instituții publice, bănci, notari și avocați.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin spoofing, în care atacatorii folosesc pretextul unor cereri fictive de credit pentru a obține date personale sau financiare de la potențiale victime.
Potrivit instituției, infractorii cibernetici contactează utilizatorii prin apeluri telefonice sau mesaje pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare. Sub pretextul unei „oferte de creditare”, aceștia solicită informații sensibile precum date personale, copii ale actelor de identitate sau extrase de cont.
„Prin astfel de metode, atacatorii creează presiune psihologică și un sentiment fals de urgență pentru a determina victima să furnizeze rapid informații care nu ar trebui niciodată comunicate online”, avertizează DNSC.
Instituția subliniază că băncile nu cer date confidențiale prin mesaje pe platforme sociale și recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna identitatea interlocutorului contactând direct numerele oficiale ale instituțiilor financiare.
DNSC recomandă populației să nu divulge informații sensibile, să întrerupă orice comunicare suspectă și să folosească autentificarea în doi pași (2FA) pentru protecția conturilor importante.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.
„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.
Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.
În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.
Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.
Lucrările de consolidare și refacere a sectorului de drum și a podurilor de pe DJ 251, în zona localității Cudalbi, afectate de viiturile din septembrie 2024, au fost finalizate, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Potrivit acestuia, investiția derulată de Consiliul Județean Galați depășește 2 milioane de lei și a vizat atât refacerea infrastructurii rutiere, cât și consolidarea celor două poduri din zonă – podul „de la Dogaru” și podul peste pârâul Vâlcica, afluent al râului Geru.
Fotea a precizat că, odată cu aceste intervenții, riscul de probleme în perioadele cu ploi abundente este redus semnificativ, în condițiile în care albia pârâului a fost regularizată și betonată pe o lungime de aproape 200 de metri, lucrări aflate în faza finală.
Președintele CJ Galați a mulțumit primarului comunei Cudalbi, Petrică Gheonea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că investițiile de pe DJ 251 contribuie la creșterea siguranței locuitorilor și a gospodăriilor din zonă.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 120.757.920,54 lei pentru 279 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.
Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost efectuate plăți în sumă de 111.707.813,79 lei, aferente celor 241 de facturi depuse pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde.
De asemenea, 9.050.106,75 lei au fost decontați prin Componenta C15 – Educație, bani destinați achitării a 38 de facturi pentru construcția de creșe noi, moderne și conforme cu standardele europene.
Potrivit MDLPA, procesul de decontare continuă pe măsură ce beneficiarii transmit documentele necesare finanțării proiectelor aprobate prin PNRR.
Guvernul a aprobat joi o hotărâre ce extinde lista medicamentelor compensate şi gratuite cu 41 de molecule noi, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Printre terapii introduse se numără tratamente inovatoare pentru epilepsie severă, precum fenfluraminum și cannabidiolum, destinate copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament. Acest lucru, potrivit ministrului, le oferă familiilor o șansă concretă de control al crizelor și o viață mai normală.
Rogobete a subliniat că este “una dintre cele mai mari extinderi din ultimii ani” și că măsura a fost posibilă datorită efortului coordonat al Ministerului Sănătății, ANMDMR (Agenţia Națională a Medicamentului) și CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate).
Noile molecule vizează un spectru larg de afecțiuni: oncologice, neurologice, cardiovasculare, reumatologice, pneumologice, dermatologice, gastroenterologice, hematologice, oftalmologice, alergologice și infecțioase.
De asemenea, indicațiile pentru alte 10 medicamente deja compensate au fost extinse, permițând prescrierea lor într-un număr mai mare de situații medicale.
Ministrul a descris decizia drept “o schimbare de fond” care “atinge direct viețile oamenilor” și a spus că scopul este ca tratamentele moderne să fie mai accesibile, transformând un simplu act administrativ într-o șansă reală pentru pacienți.
Citeşte mai mult ...
Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că România trebuie să revină la o lege a salarizării unitare, afirmând că diferențele mari de venituri pentru poziții similare determină plecări de personal inclusiv din Administrația Prezidențială.
Întrebat dacă eventualele reduceri salariale ar trebui aplicate și miniștrilor sau parlamentarilor, șeful statului a spus că „evident, dacă se întâmplă, trebuie să se întâmple”, precizând că discuția este abia la început.
Nicușor Dan susține că actualele dezechilibre salariale afectează funcționarea instituțiilor.
„Există diferențe mari între instituții, între poziții echivalente în diferite instituții și, din cauza asta, în unele instituții, printre care și Administrația Prezidențială, oamenii se duc la alte instituții. Evident că au familie, copii, obligații, rate, și instituțiile nu pot să funcționeze”, a declarat președintele.
Acesta a adăugat că principiul de bază trebuie să fie acela că „oameni de pe poziții echivalente trebuie să fie retribuiți echivalent”, subliniind că vechea lege a salarizării unitare a fost modificată de „sute de acte normative”, ceea ce a condus la actualele discrepanțe.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.
„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.
Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”
Primarul General, Stelian Bujduveanu: ”Consolidarea pasajelor este esențială atât pentru siguranța celor care tranzitează aceste zone, cât și pentru fluidizarea traficului și îmbunătățirea mobilității urbane.
Administrația Străzilor București a deschis ofertele în cadrul procedurilor de licitație publică pentru consolidarea celor 3 obiective majore de investiții rutiere, încadrate în risc seismic grad V:
Pasajul Bucur Obor – valoare totală: 114,9 milioane lei. Au fost depuse 2 oferte
Pasajul Lujerului – valoare totală: 203,2 milioane lei. Au fost depuse 2 oferte
Podul Băneasa – valoare totală: 21,8 milioane lei. Au fost depuse 3 oferte
Ne aflăm acum în etapa de evaluare a ofertelor, iar imediat după desemnarea câștigătorilor vom începe lucrările”.
Aproape 1.500 de vizitatori au trecut pragul Muzeului Copiilor în prima zi de deschidere a noilor expoziții și spații cu tematică de iarnă!
Până pe 21 decembrie aici vă puteți bucura de evenimentele dedicate lui Moș Crăciun în cele trei zone tematice pregatite: Lumea lui Moș Crăciun (unde puteți descoperi atelierul și vă întâlni cu Moșul), Academia secretă a elfilor (locul în care deveniți ajutoare în fabrica de jucării) și Atelierul de turtă dulce al Doamnei Crăciun (aici aflați rețeta secretă și pregătiți hrana magică a renilor). Locurile se epuizează rapid! Rezervați-vă locul accesând: https://bilete.hubproedus.ro/
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display