Prefectul Capitalei, Andrei Nistor, a anunțat că s-a autosesizat în legătură cu situația privind strada din Sectorul 3 construită peste conductele Transgaz și că a solicitat Primăriei S3 documentele necesare pentru clarificarea modului în care s-a ajuns în această situație.
„Nu am primit un răspuns în termenul indicat (7 noiembrie), însă între timp au fost depuse și alte petiții, atât referitoare la acest caz, cât și la alte situații similare”, a precizat prefectul într-un comunicat.
Ca urmare, Andrei Nistor a convocat pentru vineri, 14 noiembrie, ora 10:00, o ședință de lucru la Prefectura Capitalei cu toate instituțiile relevante, inclusiv Primăria Sectorului 3 și Transgaz, pentru a analiza documentele și a stabili măsurile necesare.
„Ulterior, voi supune Comitetului pentru Situații de Urgență măsurile necesare pentru punerea în siguranță acolo unde situația o impune”, a mai declarat prefectul.

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care se majorează valoarea maximă a tichetelor de masă de la 40 la 45 de lei. Potrivit noii reglementări, angajatorii vor putea decide, în funcție de bugetul propriu, dacă acordă tichete la valoarea maximă sau o sumă mai mică.

Majorarea va fi inclusă în pachetul de măsuri economice discutat în paralel cu reforma administrației publice, au precizat surse guvernamentale.

Decizia adoptată de Parlament este mai prudentă decât varianta vehiculată în ultimele zile, care prevedea o creștere până la 50 de lei pe tichet.
Tichetele de masă rămân impozabile, fiind supuse contribuției la asigurările de sănătate (CASS) și impozitului pe venit de 10%.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul Victoria, o nouă întrevedere cu Armin Papperger, CEO al companiei Rheinmetall AG, și cu alți reprezentanți ai conducerii grupului german.

Potrivit Guvernului, în urma discuțiilor din ultimele săptămâni, Executivul și compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare, menită să răspundă unor nevoi imediate de înzestrare ale Armatei României.

Acordul vizează dotarea forțelor armate cu echipamente de ultimă generație, finanțate prin programul european SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială națională. Premierul a subliniat că obiectivele principale sunt integrarea companiilor românești existente și atragerea de noi investiții în industria de apărare, sector în care Rheinmetall este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial.
„În zilele următoare vor fi clarificate toate detaliile, astfel încât posibila cooperare să poată fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la prima ședință din noiembrie, pentru a definitiva pachetul României privind accesarea celor peste 16,5 miliarde de euro alocate prin SAFE”, a transmis Guvernul.
Premierul Ilie Bolojan a mulțumit miniștrilor Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și Economiei, Radu Miruță, precum și echipelor acestora, pentru implicarea în avansarea proiectului.
În 3 noiembrie 2025, șeful Guvernului, alături de ministrul Economiei și de CEO-ul Rheinmetall, a participat la semnarea contractului pentru înființarea societății „Rheinmetall Victoria SA”, rezultat al parteneriatului dintre Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și grupul german. Noua companie, cu sediul la Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.
Contractul a fost semnat de directorul general al Pirochim Victoria, Ioan Bîrsan, și de reprezentantul Rheinmetall AG, Roman Köhne.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat modificarea modului în care sunt raportate datele furnizate de senzorii care măsoară calitatea aerului în România. Potrivit noilor reguli, informațiile vor fi afișate pe baza mediilor orare, nu a mediilor din ultimele 24 de ore, cum se întâmplă în prezent.

„Românii vor ști ce aer respiră în timp real. Datele vor fi publicate cu medii orare, nu cu media ultimelor 24 de ore”, a declarat Diana Buzoianu, precizând că actualul sistem de raportare nu reflectă fidel situațiile de poluare punctuală.

Ministra a explicat că inițiativa vine în urma mai multor episoade recente de poluare, când senzorii oficiali indicau valori normale, deși în teren aerul era irespirabil.
Modificarea este inclusă într-un proiect de ordin pus în transparență publică, urmând ca după adoptare să fie efectuate ajustări tehnice pe platforma oficială de monitorizare, pentru ca datele privind poluanții să poată fi afișate în timp real.

Buzoianu a subliniat că actualizarea normelor tehnice este esențială pentru protejarea sănătății publice și pentru creșterea transparenței în privința calității aerului.

Guvernul a adoptat, la propunerea Ministerului Dezvoltării, atestarea ca „zone cu resurse turistice” a 10 localități, printre care și Broșteni, alături de Chișcani (jud. Brăila), Valea Salciei (jud. Buzău), Jucu (jud. Cluj), Călărași, Padeș (jud. Gorj), Șelimbăr (jud. Sibiu), Șărmășag (jud. Sălaj), Negrilești (jud. Vrancea) și Pietrari (jud. Vâlcea).

Prin promovarea ca zone cu resurse turistice, aceste localități vor beneficia de șanse mai mari de dezvoltare, prin atragerea de finanțări nerambursabile. Proiectele de infrastructură turistică, tehnică şi de protecţia mediului vor fi promovate cu prioritate, prin programele naţionale, regionale şi județene de dezvoltare.

Cele mai frumoase 80 de imagini fotografice cu instantanee artistice surprinse în Ținutul Momârlanilor sunt expuse în cadrul expoziției.

Acestea au fost realizate de valoroși fotografi români participanți în programul național „România Student Tour” - program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural dezvoltat de Casa de Cultură a Studenților București, ca parte a celui mai longeviv salon național de fotografie Fotogeografica”. Lucrările expuse pe simezele Galeriei Naționale de Artă „Forma” din Deva în cadrul acestei expoziții, care constituie o veritabilă carte de vizită a Ținutului Momârlanilor

Este finanțat de ADR Nord-Vest prin Regio Nord-Vest și marchează renașterea uneia dintre cele mai valoroase clădiri de patrimoniu din județul nostru.

Cu o suprafață de 3.970 mp, Palatul Administrativ din Baia Mare este una dintre cele mai mari și mai reprezentative clădiri administrative din regiune și, totodată, un simbol al continuității și al dezvoltării durabile.

Prin această investiție:

- redăm funcționalitatea și frumusețea Palatului Administrativ;

- creștem eficiența energetică și confortul spațiilor de lucru;

- păstrăm vie o parte din patrimoniul arhitectural al județului.

Detalii proiect:

-Beneficiar: U.A.T. Județul Maramureș prin Consiliul Județean Maramureș;

-Cod SMIS: 302822;

-Perioada de implementare: 28 de luni, respectiv până la data de 30 ianuarie 2027;

-Valoarea totală a proiectului: 145.719.086,94 lei (inclusiv T.V.A.), din care finanțare din FEDR 84.374.887,17 lei și contribuție națională 12.904.394,51 lei.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană.

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 25 noiembrie dezbaterile referitoare la sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale AUR privind legea pensiilor private. De altfel, toate dosarele aflate miercuri pe ordinea de zi au fost amânate.

Legea privind pensiile private, adoptată de Parlament la mijlocul lunii octombrie, prevede că persoanele care aleg să retragă fondurile din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Excepție fac bolnavii cu afecțiuni oncologice, care pot retrage întreaga sumă într-o singură tranșă. De asemenea, plata integrală este posibilă și pentru cei care au un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare.

Înalta Curte a sesizat CCR asupra mai multor aspecte de neconstituționalitate, subliniind că legea trebuie să fie clară, previzibilă și accesibilă pentru cetățeni. Magistrații atrag atenția că prevederile actuale nu respectă criteriile de claritate, precizie și predictibilitate, nici principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor.

Și AUR a depus o sesizare la Curtea Constituțională, acuzând Guvernul că proiectul legislativ avantajează administratorii fondurilor și statul, în detrimentul contribuabililor. Potrivit formațiunii, legea nu protejează efectiv drepturile celor care contribuie la Pilonul II și III, ci creează câștiguri financiare suplimentare pentru stat și administratorii de fonduri.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat miercuri la reuniunea cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, desfășurată în contextul exercitării de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Șeful Executivului a felicitat Președinția daneză pentru progresele realizate în domeniile securității și apărării, precum și al competitivității economice, subliniind importanța cooperării europene în aceste sectoare.
În intervenția sa, premierul Bolojan a prezentat prioritățile Guvernului în plan economic și de securitate, evidențiind necesitatea restabilirii disciplinei fiscale și a implementării revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va continua să susțină investițiile în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

În domeniul apărării, prim-ministrul a arătat că obiectivul Guvernului este modernizarea armatei și relansarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin utilizarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE. El a subliniat, totodată, importanța securității Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, și angajamentul României de a susține eforturile pentru o pace durabilă și justă.
Referindu-se la procesul de extindere a Uniunii Europene, Ilie Bolojan a declarat că România sprijină deschiderea cât mai rapidă a clusterelor de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Premierul a mai reafirmat susținerea României pentru măsurile europene destinate creșterii competitivității, interconectării energetice și menținerii unor prețuri accesibile la energie, pledând totodată pentru o abordare flexibilă a procesului de decarbonizare, care să nu afecteze economia sau populația.
În final, prim-ministrul a mulțumit statelor membre pentru sprijinul acordat României în demersul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care Bucureștiul îl menține pentru anul 2026.

Al doilea tunel de pe tronsonul de autostradă Margina – Holdea a fost străpuns luni, a anunțat președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis.

Oficialul a vizitat șantierul alături de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, și de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, unde a constatat că lucrările „decurg bine”.

„Constructorul s-a mobilizat și, în cursul anului viitor, ultimii 9 kilometri ai acestui lot de autostradă vor fi dați în folosință”, a declarat Simonis, potrivit unei postări pe rețelele sociale.

Acesta a subliniat că întârzierea finalizării proiectului, început în urmă cu mai bine de un deceniu, a reprezentat „un eșec pentru toate administrațiile”, însă a precizat că actuala colaborare cu Ministerul Transporturilor a deblocat lucrările.
„De anul viitor scăpăm de coșmarul traficului de pe Coșava”, a adăugat președintele CJ Timiș.
Tronsonul Margina – Holdea, parte din Autostrada A1, este ultimul segment care lipsește pentru asigurarea legăturii continue pe autostradă între Nădlac și Sibiu, porțiune esențială a coridorului european Pan-European IV.