Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați intră oficial în Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Infarctul Miocardic Acut (AP-IMA). Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

El susține că spitalul gălățean a fost inclus în program datorită condițiilor oferite de unitate.

„Fiecare minut contează atunci când vorbim despre un infarct miocardic acut. Viața unui om depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. Am vizitat acest spital și am văzut cu ochii mei ce înseamnă condiții moderne de cardiologie intervențională și dedicare medicală – dovezi clare că serviciile medicale corecte pot fi oferite atunci când există voință, investiții și organizare”, a transmis ministrul Sănătății.

Programul AP-IMA este finanțat direct de Ministerul Sănătății și asigură materiale sanitare, consumabile și medicamente cu această destinație. Unitatea va deservi pacienți din întreaga regiune, nu doar pe cei din județul Galați.

„Pentru pacienții din întreaga regiune, aceasta înseamnă șanse reale de viață, acces mai rapid la tratament în momente critice și echipe medicale pregătite să intervină la secundă. De prea multe ori, diferența dintre viață și moarte a fost dată de distanța până la un spital pregătit să intervină. Astăzi, Galațiul devine un punct esențial pe hartă pentru tratarea pacienților cu IMA cât mai aproape de casă. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a participat la Europe Future Forum de la Varșovia, unde a dezbătut alături de reprezentanți internaționali tema utilizării datelor colectate în mediul online și implicațiile acestora în dezvoltarea tehnologiilor emergente.

„Pentru a nu ne lua prin surprindere consecințele unor decizii europene, trebuie să fim acolo și să contribuim tehnic atunci când sunt decise”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării Radu Miruță.

În cadrul intervenției sale, ministrul a subliniat că evoluția tehnologică aduce beneficii majore, însă ridică și întrebări privind echilibrul dintre inovație și reglementare. Acesta a evidențiat rolul României în contextul european, subliniind atât pregătirea solidă a specialiștilor în inginerie software, cât și resursele naturale esențiale pentru dezvoltarea noilor tehnologii.

„Unde-i România în această schemă? La masă, înțelegând perfect subiectul, luând cuvântul și împingând pe cât se poate înspre ceea ce România are mai mult decât alții: o școală încă bună de inginerie software și pământuri rare, cum e grafitul, care stă la baza actualei limite în dezvoltarea inteligenței artificiale”, a adăugat Radu Miruță.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că este nevoie de schimbări rapide și de reforme pentru a reduce cheltuielile statului și pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a țării.

Liberalul a publicat un mesaj pe pagina de Facebook a Partidului Național Liberal pentru a explica de ce amânările nu mai pot fi o opțiune.
„De ce se tot vorbește în ultima vreme de nevoia unei schimbări rapide, de reforme și de reducerea cheltuielilor statului? Pentru că suntem la o răscruce de drumuri și nu mai avem luxul amânărilor. România nu mai poate rămâne captivă unui deficit care ne sufocă și ne condamnă la stagnare. Un stat greoi, risipitor și ineficient nu poate să fie motor al dezvoltării. El devine doar o povară care trage în jos economia, antreprenorii și fiecare familie care plătește corect taxe”, a scris Mircea Abrudean.

El le-a solicitat partenerilor să nu amâne reformele.
„E nevoie să scădem cheltuielile statului. Doar așa putem fi siguri că România are șansa unei dezvoltări sănătoase. De 35 de ani ni se tot promite schimbarea. Astăzi nu mai e timp de promisiuni. Dacă nu susținem reformele acum, riscăm să pierdem încă o generație întreagă până când cineva va avea determinarea de a le face”, a precizat Mircea Abrudean.

Consultările Guvernului cu structurile asociative pe tema reformei administrației publice locale au continuat miercuri cu o nouă întâlnire desfășurată la Palatul Victoria.
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, au analizat împreună cu reprezentanții primarilor și consiliilor județene mai multe aspecte cuprinse în proiectul de lege pentru reforma administrației publice locale.

Unul dintre subiecte l-a constituit situația posturilor din administrația publică locală, în contextul obiectivului asumat de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței activității. Pe baza datelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale, a fost realizată o situație ce cuprinde numărul total al posturilor aprobate potrivit organigramelor, numărul posturilor ocupate și al celor vacante. De asemenea, această analiză arată numărul posturilor ocupate în funcție de serviciile publice pe care le oferă, precum evidența persoanei, poliția locală, asistență socială, asigurarea derulării proiectelor finanțate din fonduri europene etc.

O altă temă de discuție a fost legată de îmbunătățirea grilei de stabilire a numărului de personal din primării și autorități publice locale în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială, astfel încât să crească eficiența serviciilor publice. Tot în acest context reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților publice locale au analizat posibilitatea redimensionării structurilor interne din instituțiile publice – direcții și servicii – tot în scopul eficientizării activității.

Continuarea investițiilor din fonduri naționale și europene a fost un alt subiect aflat pe agenda consultărilor de astăzi. Reprezentanții Guvernului au menționat că finanțarea proiectelor susținute prin PNRR va fi prioritizată și că se va asigura predictibilitate și transparență pentru susținerea investițiilor din Programul Anghel Saligny.
La consultările de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul Tánczos Barna, și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, iar din partea autorităților asociative ale administrației publice reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Comunelor din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Orașelor din România.