- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Deputatul liberal Florin Roman anunță că amendamentul PNL care stopează creșterea de taxe și impozite în 2024 a fost adoptat.
Declarația a fost făcută în timpul dezbaterilor din Parlament despre proiectul legii bugetului pe 2024.
„Am depus un amendament extrem de important, modificăm art 80, clarificăm explicit că nu vom avea majorări de taxe și impozite, că nu vor fi scoase excepții. Este decizia politică PNL luată în forurile statutare. Am venit cu acest amendament susținut de ministrul Boloș și va deveni literă de lege. Stabilim taxe și impozite prin lege, tot prin lege stabilim că nu creștem aceste taxe”, a spus Florin Roman.
Deputatul liberal a explicat de ce a fost introdus amendamentul.
„Venim și întărim cele spuse, pentru că am constatat că uneori e o diferență de la vorbe la fapte. Am o problemă cu cei care ne-au obligat să facem aceste majorări de taxe care au fost și în luna octombrie, rezultatul unor jaloane din PNRR. Acest amendament este împotriva USR, partidul care a impus taxe noi. Sunt convins că colegii mei vor vota acest amendament, i-am auzit spunând în Parlament că nu vor vota taxe și impozite noi”, a concluzionat Florin Roman.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că în 2024 Ministerul Transporturilor va avea un buget record. 30 de miliarde de lei va primi ministerul.
Din această sumă, 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023.
Sunt fonduri aferente PNRR, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat este de 11 miliarde lei.
Banii vor fi folosiți anul viitor pentru derularea unor proiecte cu o valoare totală de 81 miliarde de lei:
- Drumuri de mare viteză: 710 km (cu o valoare totală de 55 miliarde lei)
- Cale ferată (modernizare, electrificare): 430 de km (valoare cumulată de 21 miliarde lei)
- Achiziții de material rulant: 131 de trenuri (valoare totală de 5 miliarde lei).
Toate proiectele de infrastructură rutieră mare au finanțare prin bugetul pentru 2024, fie că vorbim de Autostrada A8, Autostrada A7, Autostrada Sibiu-Pitești sau Drumul Expres Craiova- Pitești. Acest lucru este valabil și pentru magistralele de Cale Ferată cu finanțări europene nerambursabile.
Sumele alocate sunt direct corelate cu gradul de execuție al lucrărilor estimat pentru 2024 în cazul acestor proiecte.
Pentru celelalte cheltuieli- efectuate doar din bugetul de stat- suma necesară MTI, în 2024, este de 9,6 miliarde lei (o creștere de aproximativ 10% față de 2023).
Iar pentru investiții, vor fi alocate, din bugetul de stat, peste 725 milioane de lei. Sumele merg pentru domeniul rutier (345,9 milioane de lei), sectorul feroviar (336,37 milioane lei), cel naval (28,25 milioane lei), dar și către transportul aerian (15,33 milioane lei).
Alte 5,05 miliarde de lei sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei).
Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este nevoie de 113,3 milioane de lei, iar pentru reparații curente ale infrastructurii feroviare publice alocăm 53,03 milioane de lei.
Din întreaga sumă, aproximativ 3 miliarde de lei reprezintă, dobânzi, subvenții, despăgubiri civile, rambursări de credite, cheltuieli materiale, salariale, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, a precizat Sorin Grindeanu.
Guvernul a aprobat, prin memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.
Ca urmare, alocarea bugetară pentru acest sector crește astfel de la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro.
Ministerul Educației anunță că astfel vor fi 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.
„Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc”, a transmis Ministerul Educației.
Ministerul Educației mai arată că alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România vizează dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne, creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ și reforma planurilor-cadru și a programelor școlare, astfel încât ele să fie în strânsă legătură cu nevoile actuale ale pieței muncii.
Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a fost prins la frontiera româno-moldoveană într-o mașină căutată în Belgia. Am crezut că este o farsă când ne-au zis că e furată, a dezvăluit social-democratul.
Marius Budăi a povestit la postul România TV ce a pățit la Vama Sculeni.
„Eram în mașina colegului care a cumpărat-o în 2015 de la o persoană din Galați, care fusese luată din Belgia. Colegul meu a cumpărat o de bună-credință. Aseară am aflat că era dată în urmărire din 2016. Când am intrat în țară ni s-a comunicat că e furată. O să am o discuție cu MAI, sunt 8 ani de când a cumpărat-o. Era deja înmatriculată în România. Am crezut că e o farsă când ne-au zis că e furată. Ne-au informat despre proceduri, au zis că mașina trebuie să rămână pe loc. Am chemat altă mașină și am plecat spre casă. Poliția de Frontieră și cei de la Vamă au fost profesioniști", a relatat Marius Budăi.
Poliția de Frontieră a confirmat incidentul și a oferit amănunte despre mașina în care se afla fostul ministru. Potrivit Poliției, sâmbătă seara, la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni s-a prezentat la verificările de frontieră, pe sensul de intrare în țară, un autoturism marca Audi A6, înmatriculat în România.
În urma verificărilor s-a constatat că autoturismul figurează ca bun căutat pentru confiscare, alertă emisă de autoritățile din Belgia pe 5 ianuarie 2016.
„În autoturism se aflau doi cetățeni români, mașina fiind înmatriculată pe numele unuia dintre aceștia, în anul 2015. În cauză a fost dispusă indisponibilizarea autoturismului, cercetările fiind continuate pentru clarificarea situației, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire”, a transmis Poliția de Frontieră.
Fostul ministru Marius Budăi nu se afla la volan. El era însoțit de un coleg deputat care este și proprietarul mașinii.
Ministerul Muncii a început să tipărească noile cupoane de pensii care vor fi distribuite în luna ianuarie. Este vorba despre pensiile majorate cu 13,8%.
Tipărirea a început duminică, 17 decembrie. Reprezentanții ministerului au publicat imaginile pe rețelele de socializare.
„Se întâmplă chiar acum! Cupoanele de pensie cu majorarea de 13,8% se tipăresc începând din această dimineață, colegii din Casa Națională de Pensii sunt pe poziții. Din ianuarie, banii vor fi pe carduri sau vor ajunge prin mandat poștal”, a comunicat Ministerul Muncii pe Facebook.
Guvernul a anunțat că pensiile vor fi majorate în două etape. De la 1 ianuarie, pensiilor vor crește cu 13,8%, iar în septembrie va fi următoarea majorare.
Europarlamentarul Dan Nica a anunțat că Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic din România, ar putea fi declarat strategic de către Guvernul României, pentru a fi eligibil în cadrul proiectului STEP.
Concret, combinatul ar putea beneficia de finanţări UE pentru echipamente şi instalaţii industriale cu emisii de carbon zero.
Este vorba de Programul STEP (Tehnologii strategice pentru Europa) care „urmărește să consolideze, să stimuleze și să orienteze fondurile UE - existente și noi - către investiții în tehnologii profunde și digitale, ecologice și biologice în UE, precum și către persoanele care pot implementa aceste tehnologii în economie”.
Respectivul program a fost ajustat prin amendamente. Ca urmare, combinatul va putea beneficia de fonduri europene.
„În cadrul negocierilor pe directiva STEP care prevede finanțarea pentru industriile cu emisii zero de bioxid de carbon am reușit introducerea și a industriilor care contribuie la realizarea echipamentelor și a construcțiilor necesare pentru instalațiile care au emisii zero de bioxid de carbon. Am preluat lista Net-Zero Industry Act (NZIA) care spune că Guvernele pot decide care activități sunt strategice”, a anunțat europarlamentarul Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European.
Potrivit europarlamentarului român, Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul siderurgic de la Galați devine eligibil prin programul STEP.
„În speță, combinatul de la Galați poate fi declarat strategic de către Guvernul României. În momentul respectiv devine eligibil prin programul STEP care are o componentă de câteva miliarde de euro. Acești bani pot fi cheltuiți doar de acele state membre și regiuni care au Produsul intern brut mai mic decât 80 la sută din media Uniunii Europene. România și Galațiul se încadrează în această chestiune. Astfel, poate fi finanțat combinatul pentru a-și finaliza procesele de modernizare a instalațiilor de producere a oțelului, astfel încât să fie instalații cu emisii de bioxid de carbon cât mai scăzute, dacă se poate zero. Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul devine eligibil pe STEP”, a explicat Dan Nica.
De asemenea, prin Directiva Europeană STEP se pune un accent deosebit pe văile industriale (Net-Zero Industry Valley) care contribuie la obiectivul zero emisii nete, iar Galaţiul poate deveni o astfel de regiune, a mai anunțat europarlamentarul Dan Nica.
„Se facilitează crearea aşa-numitelor hub-uri pentru fabricarea echipamentelor, a instalaţiilor şi producerea de energie din surse care să fie cu zero emisii de carbon. Şi atunci, următorul proiect pe care putem să-l facem în Galaţi este să creăm acest Net-Zero Industry Valley împreună cu autorităţile locale, Consiliul Judetean, Primăria, combinatul siderurgic, şantierul naval, pentru a aplica pentru fonduri europene care sunt alocate doar pentru Net-Zero Industry Valley”, a adăugat europarlamentarul Dan Nica.
Peste 6,5 miliarde de euro rambursări de fonduri europene a primit România în ultimele șase luni, bani aferenți atât programelor structurale cât și PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu.
Declarația a fost făcută în contextul în care vineri, a fost depusă Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României „un plan a cărei revizuire nu numai că a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene, dar care înseamnă și o restructurare a jaloanelor și țintelor aferente precum și o rescadențare a cererilor de plată”.
Anterior, ministrul Câciu a semnat „actul adițional al acordului de finanțare pentru PNRR-ul României care cuprinde și capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanțare de peste 288 milioane euro”.
„Cererea de plată numărul 3 are o valoare netă de 2,7 miliarde euro și cuprinde un numar de 74 de jaloane și ținte. A fost un efort guvernamental amplu să avem, în aceste 6 luni, și Cererea de Plata nr. 2 evaluată și încasată și PNRR modificat și aprobat prin care primim o finanțare suplimentară de 1,4 miliarde euro și să avem și Cererea de Plată nr. 3 închisă și transmisă Comisiei Europene. Le mulțumesc colegilor din Guvern pentru efort și implicare și, de asemenea, mulțumesc echipei MIPE care a sprijinit, zi de zi, negocierile cu Comisia Europeană”, a precizat Adrian Câciu.
Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, susține că bugetul pe anul viitor are incluse cele mai mari cheltuieli pentru investiţii din istorie. Suma totală depășește 200 miliarde lei, bani care vor fi folosiți și pentru programe dedicate categoriilor vulnerabile, dar şi pentru creșterea istorică de 61% a alocării pentru educaţie.
Numeroși bani au fost repartizați la capitolul investiții.
„Avem bugetul pentru anul 2024. O temă care a ţinut agenda zilele acestea, cum de altfel este şi firesc. Au fost dezbateri numeroase, care sunt un plus. Pentru că în orice proces complex, cum este cel de elaborare a bugetului care afectează fiecare cetăţean din ţara aceasta, diversitatea de opinii este esenţială pentru a atinge soluţii mai complete şi echitabile. 2024 este anul cu cele mai mari cheltuieli pentru investiţii, atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene, unde asigurăm cofinanţarea. Pentru ca în viaţa de zi cu zi, drumul pe care mergeţi, spitalul unde vă faceţi analizele sau şcoala unde învaţă copilul dumneavoastră să fie să fie la standarde de bun simţ: 120 miliarde lei alocaţi”, a scris Boloș, pe Facebook.
Sume importante vor fi folosite pentru capitolele educație, protecție socială și sprijinirea IMM-urilor.
„Vom avea o creştere istorică de 61% pentru educaţie. Bugetul sprijină iniţiativele de educaţie incluzivă, cu alocări pentru adaptarea programelor şi infrastructurii pentru a susţine învăţarea tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor. Vorbim despre alocări speciale destinate modernizării şi extinderii infrastructurii şcolare, dar şi de fonduri pentru programe de formare şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice. În plus, salariile profesorilor vor creşte aşa cum s-a promis. Va fi un an în care vom fi alături de mediul de afaceri. Vom finanţa scheme de ajutor de stat pentru a oferi sprijini financiar pentru antreprenori şi IMM-uri, conducând la dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, la crearea de locuri de muncă. Numărul mediu de salariaţi şi câştigul mediu resimţit în portofelul oamenilor vor fi în creştere”, a precizat ministrul Marcel Boloș.
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. La final, șeful Guvernului a anunțat că vor fi păstrate transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări.
Premierul a avut o întâlnire cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. Aceasta s-a desfășurat la Palatul Victoria.
„Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, apreciem munca organizațiilor non-guvernamentale și impactul pe care proiectele acestora îl au pentru societatea românească. Dorim să păstrăm transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări, fără a aduce prejudicii acestui regim prin modificările legislative”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu prin intermediul unui comunicat de presă al Guvernului.
Părțile au convenit că formularul D177 va rămâne în vigoare, iar data până la care va putea fi utilizat de companii este 25 mai a anului, data de depunere a declarației de impozit. Prevederile privind acordarea procentului de 20% din impozitul pe profit datorat rămân nemodificate.
Un alt subiect clarificat în cadrul consultărilor s-a referit la deductibilitatea sponsorizărilor acordate de microîntreprinderi și de persoanele care realizează venituri extra salariale. Urmare a clarificărilor aduse de reprezentanții Guvernului cu privire la modificarea regimului microîntreprinderilor, a fost stabilit de comun acord că modificările preconizate de Guvern nu vor afecta semnificativ nivelul sponsorizărilor.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat poziția României privitoare la pesticide. Înjumătățirea cantității ar fi dus la falimentul fermierilor români, a spus Barbu.
Potrivit ministrului român, orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară.
„Am transmis în cadrul Consiliului AgriFish că scopul produselor de protecție a plantelor este de a-i ajuta pe fermieri în obținerea unor producții mai bune, iar orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară”, a explicat Florin Barbu.
Ministrul român al Agriculturii a mai comunicat că propunerea de Regulament privind produsele de protecție a plantelor (SUR) va fi retransmisă Comisiei, ca urmare a votului negativ înregistrat în Parlamentul European, în urmă cu trei săptămâni.
„România este unul dintre statele care folosește o cantitate de pesticide la hectar mult sub media europeană - 0,7 kg/ha față de 2,6 kg/ha. O înjumătățire a acestei cantități, cum cerea Regulamentul respins de PE, ar fi dus la falimentul fermierilor cu consecințe grave asupra securității alimentare”, a precizat Florin Barbu
Citeşte mai mult ...
Premierul Marcel Ciolacu anunță că bugetul de stat pentru 2024 ar putea fi aprobat în ședința Guvernului de joi. Toți bugetarii vor avea salarii mai mari cu excepția demnitarilor, a explicat șeful Executivului.
Bugetul pentru 2024 va intra în dezbatere publică și ar putea fi aprobat de Guvern peste câteva zile.
„Calendarul bugetului l-am stabilit, am dori ca astăzi să fie în transparență și joi să treacă prin ședința de Guvern, urmând ca următoarea săptămână, până în serbători, să trecem prin Parlament, dacă va fi vreo sesizare la CCR, să fie termenul între Crăciun și Anul Nou. Va fi majorare la tot sistemul bugetar de 5 %, mai puțin pentru demnitari, este o decizie foarte clară”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai susținut că în buget va fi inclusă cea mai mare alocare din istorie pentru investiții. De asemenea, el a dat asigurări că niciun un minister nu va pierde bani și că deficitul la finalul anului 2024 va fi sub 5%.
Premierul român Marcel Ciolacu a discutat cu reprezentanții Congresului american despre programul Visa Waiver și Parteneriatul strategic SUA-România. Discuțiile au fost purtate în timpul vizitei în SUA a prim-ministrului român.
În cadrul întâlnirii s-a vorbit și despre energie.
„Includerea României în Programul Visa Waiver, extinderea Parteneriatului strategic și în domeniul economic, precum și asigurarea independenței energetice au fost principalele teme abordate astăzi cu reprezentanții Congresului american Ben Cardin și James Risch - co-președinți ai Comitetului pentru relații externe din Senatul SUA, Michael McCaul și Gregory Meeks - co-președinți ai Comitetului pentru Afaceri externe din Camera Reprezentanților, Thomas Kean și William Keating - co-președinți ai Subcomitetului pentru Europa, Jeanne Shaheen - inițiatoarea Legii privind securitatea Mării Negre și o mare susținătoare a României”, a nunțat Ciolacu pe rețelele de socializare.
Prim-ministrul României a făcut o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, fiind însoțit de o delegație guvernamentală compusă din Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare în cazul Cherecheș se ia în termen de 60 de zile, dar se poate prelungi cu încă 30 de zile. Gorghiu a mai spus că va oferi părții germane orice detalii vor fi solicitate astfel încât procedura de extrădare să se încheie rapid.
Ministrul Justiţiei a comentat procedurile privind extrădarea primarului Cătălin Cherecheş în cadrul unei conferințe de presă.
„Pentru Ministerul Justiţiei, fugarii sunt la fel de importanţi indiferent de numele pe care îl are persoana respectivă care a decis să fugă de justiţia din România. Sunt o prioritate în acelaşi timp pentru statul român şi cred că în foarte multe cazuri am reuşit să demonstrăm că ne facem treaba cum trebuie”, a declarat Gorghiu.
Ministrul român a mai spus că evoluția mandatului European de arestare nu are legătură cu decizia justiţiei din România.
„În 24 noiembrie s-a emis acest mandat european de arestare de către Tribunalul Cluj, a fost transmis Parchetului de la Munchen, care a confirmat primirea, o instanţă a primit acest mandat european de arestare şi urmează să fie stabilit termenul pentru a putea să se discute acest mandat. Decizia cadru a Consiliului prevede cele două scenarii de lucru, primul în care persoana care a fugit din ţară, persoana condamnată, acceptă să se predea în România să-şi dea consimţământul, ceea ce nu este cazul în ceea ce îl priveşte pe fugarul
Cherecheş şi ipostaza a doua prevăzută tot de Articolul 17 din Decizia Cadru,care spune că în celelalte cazuri, când persoana nu consimte să se predea, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei respective. Abia a început să curgă acest termen prin arestarea domnului Cherecheş pe teritoriul Germaniei”, a subliniat Gorghiu, afirmând că în cazuri excepţionale (..) termenele se pot prelungi cu încă 30 de zile”, a precizat Gorghiu.
Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheş a fugit din România fiind condamnat la închisoare. El a fost prins în Germania.
Ministerul Cercetării anunţă că 68 de elevi de liceu cu rezultate foarte bune la olimpiade sau cu performanţe la învăţătură vor beneficia de burse pentru cercetare-dezvoltare şi inovare. Bugetul programului este de peste 3,7 milioane de lei.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) anunţă semnarea contractelor de finanţare cu nouă universităţi din întreaga ţară ai căror studenţi au înregistrat performanţe deosebite la învăţătură şi rezultate solide la olimpiadele naţionale şi internaţionale. În total, 68 de tineri care aleg să îşi continue studiile universitare în România vor beneficia de finanţări.
„Investim în viitor: după 6 ani, am reuşit să deblocăm finanţarea pentru Programul «Grantul pentru tineri cercetători Regele Carol I». 68 de elevi de liceu geniali vor primi burse de la 1.000 la 6.000 de euro anual, pentru rezultatele lor fantastice la olimpiade, pentru a continua să studieze în ţară şi pentru a duce România la următorul nivel, prin cercetare şi inovare”, a afirmat ministrul Bogdan Ivan.
Pentru laureaţii la olimpiade internaţionale, se acordă 6.000 de euro pe an pentru medalia de aur/ premiul I; 5.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 4.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 3.500 de euro pentru menţiune. Pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă 4.000 de euro pe an pentru medalie de aur/premiul I; 3.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 3.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 2.500 de euro pentru menţiune.
Se mai acordă sprijin pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală - 1.000 de euro/an pentru fiecare participant la grant; pentru o echipă formată din cel puţin doi studenţi, din care minim unul olimpic, proveniţi din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipă, cu care aceasta se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu - 3.500 de euro/an/echipă.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display