Președintele Klaus Iohannis participă, joi și vineri, la Summitul Energiei Nucleare, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles. În cadrul întâlnirilor, el va cere accelerarea procesului de aderare la UE a Ucrainei și Republicii Moldova.

„Summitul Energiei Nucleare, organizat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și de Regatul Belgiei, joi, 21 martie 2024, la Bruxelles, are loc în contextul includerii istorice a energiei nucleare în acordul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP28) de la Dubai din 2023. Evenimentul va oferi șefilor de stat și de guvern participanți ocazia de a-și împărtăși viziunea cu privire la rolul-cheie al energiei nucleare în atingerea neutralității climatice, securității energetice și dezvoltării economice. În cadrul Summitului, liderii vor adopta o Declarație, prin care se reafirmă angajamentul ferm pentru susținerea energiei nucleare ca parte a procesului global de limitare a schimbărilor climatice și pentru crearea de condiții favorabile sectorului nuclear prin promovarea inovației tehnologice, educarea forței de muncă și mai ales lărgirea accesului la finanțare publică și privată pentru energia nucleară”, anunță Administrația Prezidențială.

Reuniunea Consiliului European va debuta joi cu o întâlnire de lucru cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în cadrul căruia va avea loc un schimb de opinii cu privire la situația geopolitică și provocările globale actuale, cu accent pe situația din Orientul Mijlociu. Liderii UE vor aborda teme de actualitate de pe agenda europeană şi globală, precum situația din Ucraina, securitatea și apărarea Uniunii Europene, extinderea UE, situația din Orientul Mijlociu, fenomenul migrației, provocările din sectorul agricol european și aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.
„Situația din Ucraina va fi discutată pe larg, cu accent pe continuarea sprijinului multidimensional, inclusiv a sprijinului militar, în urma acordului recent privind instituirea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Facilității Europene pentru Pace. Președintele Klaus Iohannis va accentua faptul că România rămâne unul dintre susținătorii fermi ai Ucrainei şi va pleda pentru continuarea acordării asistenței pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene, atât timp cât va fi necesar. Dimensiunea de securitate şi apărare europeană va reprezenta un subiect central în cadrul discuțiilor liderilor UE, în contextul publicării recente de către Comisia Europeană a Strategiei privind industria europeană de apărare și a programului asociat de investiții în apărare. Președintele Klaus Iohannis va sublinia că România va participa activ și constructiv la efortul Uniunii privind consolidarea industriei europene de apărare”, scrie în comunicatul de presă.

Liderii UE vor avea o discuție cu privire la extinderea Uniunii Europene, în lumina ultimelor evoluții legate de prezentarea recentă de către Comisia Europeană a raportului de progres în privința Bosniei și Herțegovina și a actualizărilor privind progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Președintele României va pleda pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, care au obținut progrese remarcabile în condiții extrem de dificile. De asemenea, liderii europeni vor continua discuțiile pe marginea situației din Orientul Mijlociu, pe fondul situației umanitare tot mai grave din teren. Accentul va fi pus pe continuarea eforturilor UE privind sprijinul umanitar, pe identificarea de măsuri pentru a se evita escaladarea regională a conflictului și pe continuarea cooperării cu toți actorii internaționali și regionali relevanți în vederea identificării unei soluții sustenabile pe termen lung pentru conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, vor fi abordate şi provocările din sectorul agricol european, în vederea identificării celor mai bune soluții pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere importanța sectorului agricol pentru securitatea alimentară și autonomia strategică a UE”, se mai arată în comunicat.

Cu privire la viitoarea Agendă Strategică a Uniunii, liderii europeni vor avea un schimb de idei referitor la stadiul pregătirilor pentru finalizarea documentului, o dezbatere mai cuprinzătoare în acest sens urmând să aibă loc la următoarea reuniune a Consiliului European.
„Președintele Klaus Iohannis va menționa importanța obținerii unui acord în vederea definitivării documentului până la finalul primului semestru al acestui an și va exprima sprijinul României pentru continuarea reflecției în coordonatele stabilite la reuniunea de la Granada din 2023. De asemenea, în cadrul Consiliului European este prevăzută și o discuție referitoare la progresele înregistrate pe toate dimensiunile de acțiune în domeniul migrației. România va evidenția, în acest sens, contribuția sa substanțială la protejarea frontierei externe a UE, inclusiv prin continuarea proiectului pilot derulat împreună cu Comisia Europeană la frontiera cu Serbia. În cadrul Summitului Euro în format extins va fi discutată situația economică a Uniunii Europene, liderii urmând să aibă discuții cu privire la coordonarea politicilor în domeniu, în vederea creșterii rezilienței economiilor europene. Totodată, liderii vor mai aborda și aspecte legate de avansarea Uniunii piețelor de capital”, precizează Administrația Prezidențială.

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr anunță că avioanele F-16 vor avea parte de mentenanță la cele mai înalte standarde. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care ministrul a avut-o cu reprezentanții unor companii din Bacău, cu care MApN colaborează pentru dezvoltarea programelor de modernizare a Forţelor Aeriene Române.

Zilele trecute, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu militarii Bazei 95 Aeriene și apoi a avut întrevederi cu reprezentanţii unor companii din industria de apărare.

„Industria de apărare este extrem de importantă pentru Ministerul Apărării Naționale. AEROSTAR Bacău este una dintre companiile de succes din industria de profil. Dacă menționez doar două dintre activitățile acesteia, este ușor de înţeles de ce avem un interes major în buna funcționare a companiei: Centrul de Mentenanță pentru F-16 și Centrul Național de Mentenanță pentru lansatorul multiplu de rachete HIMARS, ambele fiind desemnate centre de mentenanță de către Guvernul României. De asemenea, am văzut și linia pregătită pentru asamblarea și fabricarea unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian aferent UAS tactic operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. În același timp, am dorit să văd și alte facilități de producție implicate în industria națională de profil. Mă refer aici la ELMET INTERNATIONAL Bacău, care fabrică componente ale transportorului pentru trupe PIRAHNA V", a explicat ministrul Angel Tîlvăr.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a încasat 33,1% din fondurile prin PNRR. În prezent avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro sunt finanțări PNRR, spune Câciu.

Declarațiile au fost făcute în urma Conferinței anuale privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„România a făcut progrese remarcabile în ultimul an în implementarea PNRR. În prezent, avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro reprezintă finanțări PNRR. România a încasat deja 33,1% din fondurile alocate prin PNRR, iar 1,9 miliarde de euro cu execuția la martie sunt deja cheltuite. Cu pragmatism, trebuie să grăbim viteza implementării, iar fondurile disponibile să sprijine dezvoltarea economiei. Pentru aceasta lucrăm constant cu coordonatorii de reforme și investiții finanțate din PNRR și cu cei ai Comisiei Europene pentru a accelera implementarea PNRR. Subliniez că pentru succesul implementării PNRR este necesar dialogul constant cu Comisia, dar și consecvența coordonatorilor de reformă în recuperarea întârzierilor și realizarea la timp a investițiilor și reformelor”, a declarat Adrian Câciu.

România beneficiază de fonduri în valoare de 28,5 mld. euro prin PNRR, din care 13,6 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi.

Conform MIPE, până în prezent, România a depus trei cereri de plată pentru rambursarea fondurilor alocate din PNRR și a primit în total fonduri în valoare de 9,4 miliarde euro reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv pentru REPowerEU), a primei cereri de plată și a celei de-a doua cereri de plată.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, anunță că MTI, în calitate de coordonator de reforme și investiții aferente Componentei 4 – Transport sustenabil din cadrul Pilonului 1 – Tranziția spre o economie verde din Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a semnat contractul de finanțare cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A., în calitate beneficiar, pentru amenajarea a două sensuri giratorii și a unui pasaj pietonal subteran în orașul Buftea.

Proiectul „Amenajare obiective de investiție în orașul Buftea: sens giratoriu pe DN1A, intersecție cu strada Știrbei Vodă (DJ602), pasaj pietonal subteran pe DN1A km 19+800 la intersecția cu Bulevardul Mihai Eminescu și sens giratoriu pe DN7, intersecție cu strada Milano DJ602 km 37+100” contribuie la reducerea numărului de accidente și decongestionarea traficului în orașul Buftea. Totodată, investițiile din acest proiect sprijină creșterea mobilității pe rețeaua de infrastructură TEN-T, precum și sporirea gradului de siguranță rutieră în aria de incidență a orașului Buftea.