Coiful dac de la Coțofenești, furat în urmă cu mai bine de un an dintr-un muzeu din Olanda, ar fi fost recuperat, potrivit unor surse apropiate anchetei.

Până în prezent, Parchetul olandez nu a confirmat oficial recuperarea artefactului, însă autoritățile urmează să organizeze o conferință de presă pentru a prezenta detalii despre anchetă și despre situația obiectului de patrimoniu. 

Potrivit presei olandeze, coiful a fost găsit, însă există posibilitatea ca acesta să prezinte anumite deteriorări.

Artefactul face parte din tezaurul dacic al României și a fost sustras din Muzeul Drents din Assen, unde era expus temporar într-o expoziție dedicată civilizației dacice. Furtul, comis anul trecut, a declanșat o anchetă internațională, autoritățile române colaborând cu cele olandeze pentru recuperarea pieselor dispărute.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolul IV î.Hr., este una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului arheologic românesc. Potrivit specialiștilor Muzeului Național de Istorie a României, artefactul a fost descoperit în 1929, în localitatea Coțofenești, județul Prahova, și este realizat din aur masiv, fiind decorat cu motive specifice culturii geto-dacice.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat demararea lucrărilor la structura de rezistență a noii unități de igienizare din cadrul Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, proiect în valoare de 5,2 milioane de lei.

Potrivit sursei citate, pe șantier au fost deja turnate fundațiile, iar în prezent se lucrează la pregătirea armăturii metalice pentru realizarea structurii de rezistență.

Noua construcție va avea o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, fiind organizată pe demisol și parter. Investiția este destinată eficientizării fluxurilor de lucru și asigurării unor condiții de igienizare la standarde ridicate.

Unitatea va include spații tehnice eficiente energetic, zone dedicate spălării, dezinfectării și călcării, precum și spații pentru depozitarea și distribuirea lenjeriei curate. De asemenea, proiectul prevede amenajarea de vestiare și grupuri sanitare pentru personal.
Reprezentanții administrației județene subliniază că investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale din județ, cu scopul îmbunătățirii calității serviciilor oferite pacienților din Galați.

Deputata Viorica Sandu a anunțat că a votat în Camera Deputaților legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, pentru transpunerea art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 privind performanța energetică a clădirilor, însă nu în forma inițială a proiectului. Parlamentarul a subliniat că amendamentele adoptate introduc o perioadă tranzitorie de doi ani, în care autoritățile locale pot continua să acorde sprijin financiar familiilor afectate de închiderea sistemelor centralizate de termoficare.

Actul normativ, care modifică și completează OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (PL-x 299/2025), a stârnit controverse după ce forma inițială prevedea interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili.

„Ce înseamnă acest lucru? Forma inițială a proiectului prevedea foarte clar: interzicerea acordării de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili. Concret, o autoritate locală poate decide închiderea sistemului centralizat de termoficare, dar NU poate sprijini financiar familiile afectate să își instaleze centrale individuale. Adică statul îți taie serviciul, dar interzice să fii ajutat, te lasă să te descurci singur”, a transmis deputata Viorica Sandu.

Potrivit acesteia, o astfel de abordare, aplicată rigid, ar fi fost nedreaptă pentru cetățenii din orașele în care sistemele centralizate se închid sau nu mai pot funcționa în condiții normale.

„Am considerat că această abordare, aplicată rigid, este nedreaptă pentru cetățenii din orașele unde sistemele centralizate se închid sau se prăbușesc. De aceea, am susținut și votat amendamentele care introduc o perioadă tranzitorie de 2 ani, în care autoritățile locale pot continua să sprijine familiile afectate”, a explicat parlamentara gălățeană.

Viorica Sandu a dat ca exemplu municipiul Galați, pe care îl consideră un model de bună practică în gestionarea tranziției de la sistemul centralizat de termoficare la soluții individuale.

„La Galați, atunci când administrația locală a decis închiderea sistemului centralizat, primarul Ionuț Pucheanu, împreună cu Consiliul Local, au venit cu o componentă esențială: sprijin financiar direct pentru cetățeni, astfel încât tranziția să fie posibilă. A fost cea mai bună soluție pe termen lung și, mai ales, a fost una coerentă: dacă închizi un sistem, trebuie să ajuți oamenii să treacă la altul”, a declarat deputata.

Aceasta a punctat că exact acest principiu a stat la baza amendamentelor susținute în Parlament.

„Exact acest principiu l-am susținut și astăzi. Amendamentele adoptate nu rezolvă toate problemele, dar evită o situație profund incorectă: orașe întregi lăsate fără căldură și fără alternative reale”, a mai precizat Viorica Sandu.

În concluzie, deputata a transmis că tranziția energetică trebuie făcută gradual și cu măsuri concrete de protecție pentru populație.

„Tranziția energetică trebuie făcută responsabil — nu pe spatele oamenilor, ci împreună cu ei”, a conchis Viorica Sandu.

A fost dezvelit bustul poetului Grigore Vieru, amplasat în curtea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Dolj, alături de Primăria Municipiului Craiova, iar biblioteca a găzduit ceremonia de dezvelire, în prezența primarului Lia Olguța Vasilescu, a președintelui Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile și a fiului poetului, Călin Vieru.

Au fost, de asemenea, prezenți prefectul județului Dolj, Cosmin Durle, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, Antonie Solomon, oficialități locale și județene, personalități culturale.