Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat luni că securitatea energetică a României „nu e negociabilă” și a subliniat necesitatea finalizării hidrocentralelor începute acum zeci de ani. Afirmațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii AUR care o vizează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Burduja a criticat lipsa consensului politic pe tema energiei și a făcut apel la unitate, argumentând că hidrocentralele, deja aproape finalizate în anumite cazuri, reprezintă 700 MW și investiții de miliarde de euro. Fostul ministru a precizat că blocajele vin adesea din partea unor asociații de mediu, dar că finalizarea proiectelor este mai benefică pentru mediu decât revenirea terenurilor la starea inițială.

El a amintit că decizia de accelerare a hidrocentralelor a fost aprobată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a subliniat că aceste proiecte fac parte din logica economică și strategică a României. Burduja a menționat că a colaborat cu predecesorul Dianei Buzoianu la Mediu, Mircea Fechet, pentru deblocarea investițiilor.

„Aceste investiții trebuie terminate, iar securitatea energetică a românilor nu e negociabilă”, a fost concluzia lui Burduja.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a trimis o scrisoare Comisiei Europene, OIM și Ombudsmanului European, acuzând „încălcări grave ale drepturilor sindicale” și măsuri „contrare standardelor europene”.

Sindicaliștii susțin că planul de reorganizare a Cancelariei Prim-ministrului ar viza desființarea structurii unde activează liderul sindicatului, măsură pe care SAALG o califică drept „restructurare discriminatorie” cu efectul direct al eliminării președintelui. De asemenea, sindicatul vorbește despre „tentative de intimidare a protestatarilor”, după ce conducerea Cancelariei ar fi cerut lista nominală a angajaților care au participat la o manifestație pașnică spontană.

Potrivit SAALG, astfel de acțiuni „încalcă Constituția României, Legea dialogului social nr. 367/2022, Convențiile OIM nr. 87 și 98, precum și articolele 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”.
SAALG solicită instituțiilor europene și internaționale:
1. evaluarea compatibilității acestor măsuri cu standardele europene și internaționale
2. emiterea unui raport public privind respectarea libertății sindicale în România
3. adresarea unor interpelări oficiale Guvernului României pentru a obține garanții că represaliile la adresa liderilor sindicali vor înceta
4. asigurarea unor garanții pentru un dialog social real

„În loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, primul sindicat constituit în cadrul Guvernului României este tratat ca un adversar politic. Această atitudine nu doar că subminează libertatea de asociere, dar afectează grav capacitatea administrativă a statului și poate pune în pericol angajamentele internaționale ale României”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, susține că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a urșilor nu dă niciun fel de rezultate. Comunități locale întregi au ajuns la disperare din cauza urșilor, a explicat Turcan.
Ea i-a cerut ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să ia măsuri ferme privind gestionarea populației de urși.

„În ultimele săptămâni am primit numeroase semnale atât din Sibiu, cât și din Argeș, Brașov, Prahova legate de prezența tot mai frecventă a urșilor pe raza localităților. Este limpede că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a acestei specii nu dă niciun fel de rezultate”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

Deputatul a adăugat că „mulți oameni sunt atacați, atacurile sunt tot mai frecvente, iar pagubele plătite de statul român sunt de ordinul milioanelor de euro” și că situația a dus „comunități locale întregi la disperare”.
Raluca Turcan a indicat două măsuri care ar putea fi luate rapid: creșterea cotei de prevenție și simplificarea procedurilor de extracție a urșilor care ajung în comunități. Ea a avertizat că, dacă măsurile propuse nu vor funcționa,

Ministerul Mediului ar trebui să analizeze reintroducerea vânătorii la urs.
„Este de datoria oamenilor politici să își asume măsuri curajoase pentru a proteja viața cetățenilor. Chiar dacă ele se vor lovi de un val puternic de contestare publică, vor salva viețile multor oameni din localitățile României”, a precizat Raluca Turcan.

Specialiștii de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că inclusiv detaliile aparent inofensive din mediul online pot deschide calea spre fraude și furt de identitate. Este vorba despre adresa de e-mail, numele complet sau data nașterii care pot fi suficiente pentru ca infractorii cibernetici să construiască un profil complet al unei persoane.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unui mit răspândit: „Eu nu păstrez informații sensibile online”. Realitatea este că „datele aparent banale pot fi exploatate de atacatori pentru a accesa conturi bancare, platforme online sau pentru a lansa atacuri personalizate”, avertizează specialiștii.

Pentru a reduce riscurile, DNSC recomandă limitarea informațiilor personale distribuite public, activarea autentificării cu doi factori pe conturile importante, utilizarea unor parole unice și complexe, precum și revizuirea periodică a setărilor de confidențialitate.
„Chiar dacă ție ți se par neimportante, datele tale pot deveni cheia către întreaga ta identitate digitală”, a precizat DNSC.